Doar câteva zile s-au scurs de trecerea la cele veșnice a unui neînfricat luptător în anii celui de al Doilea Război Mondial, veteranul de război sg. (p.m.) Iosif Popa din cadrul Filialei Suceava a Asociației Naționale Cultul Eroilor ”Regina Maria”. El s-a stins la 101 ani, lăsând în urmă înalta sa virtute și faptele de arme din luptele duse cu Batalionul de Vânători de Munte Târgu Neamț pe frontul estic, la Odesa și Cotu Donului și mai apoi pentru eliberarea Careiului, la Debrețin sau în alte puncte fierbinți ale conflagrației.
La vizita făcută la locuința acestuia de conducerea Filialei Suceava a Asociației Naționale Cultul Eroilor ”Regina Maria”, la mijlocul lunii septembrie, Iosif Popa le-a povestit acestora momentele grele prin care a trecut în timpul războiului, cu rugămintea de a avea răbdare să se destăinuie pe deplin. Și-a dorit atunci în semn de prețuire o emblemă a Vânătorilor de Munte și a dat tonul la Marșul Vânătorilor de Munte, cântat cândva împreună cu camarazii săi pe front. De ziua Armatei Române el și-a împlinit visul de a primi Emblema scumpă a Vânătorilor de Munte, alături de diplome de recunoștință pentru faptele sale de vitejie.
La trecerea sa în veșnicie, în cadrul ceremoniei de înmormântare de duminică, militarii Batalionului 17 Vânători de Munte Vatra Dornei i-au prezentat cel din urmă onor. Câteva cuvinte i-au lăsat cei care l-au prețuit pentru ceea ce a fost în împlinita-i viață:
”Pentru înaltele virtuți umane, cu rezonanțe puternice în plan militar, sg. (p.m.) Iosif Popa, prieten devotat al Filialei Suceava a Asociației Naționale Cultul Eroilor Regina Maria, a fost mobilizat de Dumnezeu, în ziua de 15 decembrie 2022, pentru a deveni străjer pentru veșnicie al Împărăției Cerești.
Prietenul nostru, luptător neînfricat în anii celui de-al Doilea Război Mondial, devenit acum oștean în Universul fără de margini al Domnului, a fost cel care a învins frica indusă de dușmanii văzuți și nevăzuți, a sfidat oboseala fără de sfârșit, frigul, foamea, durerea și mai apoi sechelele pricinuite de plumbii inamicului, a ascuns în adâncurile sufletului dorul de părinți și de locurile natale și câte altele numai de el știute. El a cântat Marșul Vânătorilor de Munte cu bravii lui camarazi din Batalionul de Vânători de Munte Târgu Neamț nu la paradă, ci în grelele campanii ale Armatei Române din anii celui de-al Doilea Război Mondial, atât în Est, cât și în Vest. Destoinicia l-a poziționat mereu în cele mai grele locuri și misiuni. Ca cercetaș, în temuta și totodată respectata armă a vânătorilor de munte români, ajutat de o inteligență sclipitoare și un curaj fără de margini a oferit, nu de puține ori comandanților acțiunilor de la eșaloanele tactice, informații prețioase.
Pe baza acestora adversarii au fost surprinși și copleșiți, iar camarazii lui au fost cruțați de la moarte.
Ca cetățean în anii de pace, a fost mult prea bun într-o societate care și-a adaptat cu greu valorile la profunzimea sacrificiilor făcute de luptătorii din cel de-al Doilea Război Mondial.
Dumnezeu să te ierte, prietene drag!
Du cu tine la Dumnezeu-Tatăl dorința noastră, a românilor, de a putea rămâne apărători neînfricați ai gliei străbune!
Așa cum ai fost tu, Iosife - bărbat român fără de teamă..”