Prorectorul USV, prof. univ. dr. Mihai Dimian, i-a scris ambasadoarei Austriei că se oferă să găzduiască o familie de sirieni ajunsă în Austria prin România

Prorectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, prof. univ. dr. Mihai Dimian, a făcut publică scrisoarea pe care i-a trimis-o ambasadoarei Austriei în România, Adelheid Folie, în contextul respingerii intrării României în spațiul Schengen. Deși este un foarte bun cunoscător al uzanțelor diplomatice, profesorul universitar Mihai Dimian a evitat formula de adresare din spațiul european, „Excelența Voastră” („Excellency”), optând pentru mai puțin protocolara „Dear Honorable Ambassador”. În scrisoarea pe care a făcut-o publică și pe pagina sa de Facebook, universitarul și-a exprimat malițios „îngrijorarea pentru criza refugiaţilor cu care se confruntă ţara parteneră” şi și-a oferit „minorul suport pentru a găzdui o familie siriană cu copii minori dintre cele despre care Cancelarul Austriei afirmă că are dovezi indubitabile că a ajuns pe teritoriul Austriei trecând prin România”. „Totodată atrag atenţia că  securizarea frontierelor Uniunii Europene (chiar dacă nu fac parte din aria Schengen) nu poate rămâne în singura responsabilitate a ţărilor de frontieră, în special în astfel de perioade dificile cu război şi presiuni migratorii ridicate la graniţă. Putem face faţă acestor provocări dificile doar împreună, ca parteneri în Uniunea Europeană”, scrie prof. Dimian.

De asemenea, acesta afirmă că indiferent de motivaţia deciziei Austriei, „modul de abordare a problemei din partea Guvernului Austriei a fost unul lipsit de respect pentru România, cu atât mai mult cu cât România este un partener economic important pentru Austria”. „Drept urmare, un răspuns civilizat din partea românilor prin limitarea interacţiunilor economice cu firmele cu capital majoritar austriac este justificat pentru a atrage atenţia guvernului austriac că decizii ce urmăresc câştiguri politice interne pot avea consecinţe economice importante. Pe de altă parte, avem şi o dovadă clară cu privire la calitatea slabă a politicii externe a României, şi aceasta ar trebui să conducă la schimbări majore, în care profesionalismul personalului diplomatic să primeze numirilor politice sau de alcov. Din punct de vedere intern, aş folosi această amânare a aderării României la spaţiul Schengen şi suportul existent din partea Parlamentului European şi a Comisiei Europene pentru a obţine fonduri europene destinate creşterii gradului de securizare a frontierelor ţării. Aflându-mă într-un judeţ de frontieră, mi-e greu să afirm că frontierele ţării noastre sunt securizate. Există în zonă, cel puţin, un trafic ilegal consistent de ţigări, în condiţiile în care miza este doar accesul la ţara noastră şi nu accesul la întreaga piaţă a Uniunii Europene. Tehnologiile de monitorizare a frontierelor bazate preponderent pe investiţiile din perioada 2005-2010, prin contractul cu EADS sunt deja învechite. Este nevoie de un efort comun la nivelul UE pentru investiţii în tehnologii moderne de monitorizare a frontierelor UE şi de susţinere pentru suplimentarea personalului la poliţia de frontieră. Rămâne problema corupţiei de frontieră sau a tentaţiilor (ce vor deveni tot mai mari în momentul aderării României la Spaţiul Schengen) ce pot fi combătute prin implicarea unor echipe multinaţionale la frontierele UE (în special din ţări care nu au frontieră UE) şi o activitate mai intensă a structurilor anticorupţie”, a mai scris prof. univ. dr. Mihai Dimian.

Reamintim că săptămâna trecută Austria a blocat decizia favorabilă în Consiliul JAI, de intrare a României în spațiul european de liberă circulație, în condițiile în care țara noastră îndeplinește condițiile tehnice pentru acceptare. Motivul invocat de Austria a fost că aceasta ar fi copleșită de imigranții care vin prin România, deși cifrele oficiale arată că ruta balcanică de migrație nu trece prin România.