„Dumnezeu a făcut o Românie Mare pentru că oamenii nu doar și-au dorit o Românie Mare, ci au pus umărul s-o facă mare”

Câteva sute de suceveni au asistat, joi, de Ziua Națională a României, la mini-parada militară și la scurta ceremonie organizată de autorități. În contrast total cu discursurile anoste ale reprezentanților administrației, Preasfințitul Damaschin Dorneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a transmis un mesaj cald și emoționant prin care a invitat la implicarea tuturor pentru a avea țara pe care ne-o dorim. Îmbrăcat simplu, fără tricolor la vedere, cu cuvinte potrivite, în 5 minute și jumătate înaltul ierarh a reconstruit tabloul social și politic al Marii Uniri din decembrie 1918, deloc prielnic făuririi statului unitar român: „Începutul de an 1918 nu era unul care să dea speranțe mari. Bună parte din țară era ocupată de străini. După victoriile frumoase din anul precedent, de la Mărășești și Mărăști, acum suferiserăm și înfrângeri. Pe frontul de est eram cam singuri, administrația și familia regală erau în exil la Iași. Epidemia de tifos adăuga morți de acasă la românii omorâți pe front. Și totuși, a răsărit și pentru români speranța”, a rostit episcopul vicar.

Cu voce fermă, Preasfințitul Damaschin Dorneanul a spus că ceea ce s-a întâmplat atunci „a fost mâna lui Dumnezeu, care s-a uitat cu milă la acest popor de multe ori chinuit și nedreptățit”. Dar, a afirmat episcopul răspicat, Dumnezeu a făcut-o „pentru că a văzut ce au făcut și oamenii în această direcție”. „Nu s-a stat cu mâna-n sân. Diplomații au susținut cauza României pe plan extern, oamenii de stat au militat și ei pentru unitate, Regina Maria și-a activat cunoștințele, dar  a dat și o mână de ajutor răniților. Preoții Bisericii au încurajat poporul și i-au mângâiat pe cei îndoliați, călugărițele și-au făcut rugăciunile mai mult pe la capetele bolnavilor, cei rămași acasă au lucrat și așa puținul pământ, ca să nu rămână țarina precum o miriște cu buruieni. Asta a văzut Dumnezeu și a adăugat El, cu puterea Lui cea mare, ceea ce lipsea pentru ca lucrul care a părut aproape imposibil să se împlinească. Nu a fost un noroc orb, ci mâna providenței. Lucrarea lui Dumnezeu a venit pentru că și oamenii au făcut ce ține de ei”, a spus episcopul vicar.

Din mesajul său reiese că sunt momente în istoria unei țări când nu mai e vreme de contemplație pentru că „Dumnezeu, deși atotputernic, nu face minuni din nimic”; „Dumnezeu a făcut o Românie Mare pentru că oamenii nu doar și-au dorit o Românie Mare, ci au pus umărul s-o facă mare”.

„Și eu, și tu ne facem România de azi și o dăm copiilor și nepoților pe cea de mâine”

Din lecția de la 1918 avem de învățat toți, consideră ierarhul: „pentru România de azi și cea de mâine nu trebuie să aștepți ca altcineva să facă vreun lucru măreț, iar eu să aștept pe margine, eventual dându-mi cu părerea”. „Nu doar politicienii, nu doar cârmuitorii de sus ori mai de jos, nu doar Biserica, prin clerul ei, nu doar intelectualii, ambasadorii, liderii de opinie, decidenții de orice fel sunt responsabili de cum arată România. Și eu, și tu ne facem România de azi și o dăm copiilor și nepoților pe cea de mâine. Căci nu doar de alții, ci și de mine depinde cum mi-e țara. De e mare ori mai puțin mare, de e cinstită ori coruptă, de putem trăi frumos în ea ori tânjim după alte exotice plaiuri, de e curată ori e plină de urât. Minunat este Dumnezeu, care poate să ajute să ne ridicăm și să ne bucurăm mai mult și mai mult de țara noastră, dar o va face dacă și mie îmi pasă de ea. O iubesc, îmi iubesc țara nu declarând asta, ci făcând ceva pentru a arăta asta. Fiecare, la locul lui, cu puterile lui, împlinind menirea lui”, a mai spus episcopul vicar Damaschin Dorneanul.

În ceea ce privește discursurile autorităților, au vorbit prefectul de Suceava, Alexandru Moldovan, care a prezentat mesajul prim-ministrului României, Nicolae Ciucă, transmis cu ocazia Zilei Naționale, președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, și primarul municipiului Suceava, Ion Lungu.

De la locul de desfășurare a ceremoniei, din Piața Drapelului, Flutur a subliniat că vorbește „de aici, de la Suceava”, „unde am început cu trei zile în urmă să sărbătorim Marea Unire”, prin celebrarea Zilei Bucovinei. „Nu era posibil 1 Decembrie fără 28 Noiembrie, atunci când Bucovina, o provincie mai mică, dar extrem de importantă, hotăra unirea necondiționată și pe vecie cu România”, a spus președintele CJ Suceava. Acesta a mai vorbit despre unitate și patriotism -  „a ține mai mult cu această țară și a avea curajul să o vorbim  de bine, pentru că prea mult scoatem răul în față”, despre „drumurile care ne leagă cu județele vecine” și „autostrăzile între provinciile istorice”. De asemenea, a transmis „un gând pentru frații noștri din nordul Bucovinei” și către poporul ucrainean, „care suferă pe nedrept în acest război nemilos”.

Primarul Ion Lungu a subliniat, în discursul său, că 1 Decembrie este „cea mai importantă zi din istoria României” și a făcut apel la „pace, toleranță, armonie” și la acțiuni „în concordanță cu idealurile pe care le-au avut înaintașii noștri acum 104 ani”. Lungu a nominalizat „bărbații de stat” care au contribuit la Marea Unire, de la Mihai Viteazul și Alexandru Ioan Cuza, până la Brătieni, Iuliu Maniu, Vasile Goldiș și Regele Ferdinand. „Spunem că astăzi sunt vremuri grele. Nici în 1918 nu erau vremuri ușoare. Nu este o scuză că astăzi sunt vremuri grele. Trebuie să ne iubim țara, s-o apărăm, să dăm dovadă de patriotism”, a spus primarul Ion Lungu.

După ceremonia religioasă și militară din Piața Drapelului, marea majoritate a celor care au asistat la eveniment a mers în Târgul de Crăciun de pe esplanada Casei Culturii, unde comercianții i-au așteptat cu grătarele sfârâind și cu vinul și țuica pe foc, pentru încălzire și sărbătoare.