Cu Sfântul Andrei ne-a venit România la Cernăuți

A venit Sfântul Andrei cu România la Cernăuți, în preajma celei mai frumoase sărbători de care i-a făcut parte Dumnezeu neamului românesc. Înainte de a-mi exprima prin cuvinte emoțiile ce ne copleșesc de fiecare dată când ne vibrează în suflet înălțător ”Deșteaptă-te române!” și auzim de la autorități cuvinte de laudă pentru buna și prietena vecină România, mă întorc sentimental în istorie. Scăldată în lacrimi de sublimă bucurie a fost ziua de 1 decembrie 1918. Era zi de duminică, de odihnă și reculegere duhovnicească pentru creștini și de mare sărbătoare pentru tot neamul românesc, pornit într-un marș triumfal spre Cetatea de Scaun a lui Mihai Viteazul. Era prima zi de iarnă, neobișnuit de geroasă și cu viscol cumplit, de parcă întreaga istorie a românilor, bântuită de furtuni nordice, li se așternea drumeților în cale. Dar nimic nu mai putea să-i oprească. Sute de mii de români – din Bucovina, Basarabia și toate colțurile țării – s-au încins în Hora Mare la Alba Iulia și toți credeau fierbinte că trăiesc Ziua când li se hotărăște soarta pentru vecie.

Avem la Cernăuți oaza noastră de românism, Consulatul General al României, care de la data inaugurării, 28 mai 1999, ne dăruiește bucuria acestei sărbători, Ziua Națională a României fiind marcată la Cernăuți odată cu deschiderea misiunii diplomatice române, care marchează un sfert de secol și 130 ani de la înființare. Anul trecut, respectând restricțiile impuse de pandemie, Consulul General, Irina Loredana Stănculescu, a avut ingenioasa idee să ne adune la Muzeul de arhitectură populară, la o frățească reuniune. S-au încins hore, s-a cântat și s-a dansat ca în timpurile cele mai bune. Acum trecem prin încercări extraordinar de grele. Nu e timpul pentru cântece și horele de altădată în Ucraina. Însă nu se putea să nu ne strângem laolaltă în aceste zile sfinte pentru români, mai ales la Cernăuți, unde îl avem pe Eminescu, unde, chiar dacă tăceam, pietrele și morții din morminte ne strigă să nu uităm.

La noi primul drum, la toate sărbătorile, e spre Eminescu. La statuia Poetului ne întâlnim frate cu frate, așa ca și la acest 30 noiembrie din preajma Zilei Naționale a României, când ne-am revăzut cu stareța Sf. Mănăstiri Voroneț, stavrofora Gabriela Platon, cu directorul Bibliotecii Universității ”Ștefan cel Mare” din Suceava, dr. Sanda-Maria Ardeleanu, cu parlamentarul Florin Pușcașu, bucureșteanul cu rădăcini bucovinene, Dan Filimon și alți prieteni ai românilor cernăuțeni. În spiritul tradiției încetățenite de primii diplomați români la Cernăuți, drumul de flori s-a așternut și spre statuia lui Taras Șevcenko, unde au fost aprinse lumânări în memoria eroilor care și-au jertfit viața pentru suveranitatea Ucrainei.

Dramatismul zilelor de război și-a lăsat amprenta în derularea festivității ce a urmat la Palatul Național, care a început cu minutul de reculegere. O nuanță de tristețe s-a revărsat și din vocea Carolinei Jitaru, jurnalista și cântăreața în postură de moderatoare. Alături de echipa sa – consulii de carieră Laurențiul Ciocan, Nicolae Dan Constantin, referentul principal Florin Stan, gazda evenimentului, Excelența sa Irina Loredana Stănculescu, ne-a îmbrățișat cu căldura zâmbetului și cuvintelor de dragoste pentru comunitatea noastră și respect pentru poporul ucrainean. Cuvinte de gratitudine pentru România și poporul român i-au fost adresate în partea Administrației militare regionale, în persoana viceguvernatorului Aliona Atamaniuk, Consiliului regional – adjunctul președintelui Myhailo Pavlik, primăriei or. Cernăuți – secretarul consiliului orășenesc Serhii Dobrjanski. Îndeosebi, s-au întipărit mulțumirile reprezentantului conducerii orașului, care a menționat că România acordă nu o mână, ci două mâini de ajutor. Cu propuneri de a dezvolta și consolida acest ajutor prin derulare de proiecte transfrontaliere comune a venit Cezar Grozavu, șeful Biroului regional pentru cooperare transfrontalieră Suceava. Consiliera dr. Sanda-Maria Ardeleanu a convenit deja cu șefa Catedrei de Filologie Română și Clasică, Cristina Paladean, în privința colaborării academice și ajutorului necesar studenților români de la universitatea cernăuțeană. O surpriză frumoasă i-a făcut d-nei Irina Loredana Stănculescu, pr. Ioan Ițco de la Câmpulung Moldovenesc, inițiatorul proiectului de popularizare a personalităților cu renume ”Din Boian la Vatra Dornei”. De asemenea, cu un cadou frumos s-a prezentat criticul literar Ștefan Hostiuc, care a consacrat Consulatului General un număr al revistei ”Mesager Bucovinean”.

Surprizele au continuat și din partea Consulului General, care a înmânat Diplome de Excelență pentru merite deosebite în promovarea spiritualității românești, a culturii, tradițiilor și limbii române în teritoriul arondat misiunii diplomatice. Printre primii au fost numiți secretarul de stat Gheorghe Florin Cârciu, Departamentul Românilor de Pretutindeni, și Radu Cosma, director la DPR, care acordă o amplă susținere comunității românilor din regiunea Cernăuți. De asemenea, Titlul de Excelență îl merită pe deplin sponsorul lucrărilor de restaurare a Palatului Național, dl Virgil Profeanu, angajat să sponsorizeze și restaurarea Casei lui Aron Pumnul. Printre laureații din acest an ne-am bucurat s-o vedem pe stareța Mănăstirii Voroneț, ctitorie a Marelui Ștefan, care-i ca o inimă a românimii, stavrofora Gabriela Platon. Din fruntașii comunității noastre s-au învrednicit cu noblețea titlului de excelență Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, avocații Liviu Rusu, Eugen Patraș și Iosif Cernușca, profesorul emerit, rapsodul Bucovinei, Nicolae Mintencu, gospodarul de la Oprișeni, Ilie Bezușcu, jurnalista Carolina Jitaru, care s-a remarcat și ca laureată a Festivalului ”Crizantema de Aur”. Dar și mai mare bucurie le-a adus sărbătoarea, acum, la începutul lunii cadourilor, elevilor din școlile cu limba română de predare, învingători ai concursului de eseuri consacrate Patriei. M-am bucurat s-o revăd în echipă selectă a premiaților pe profesoara de română din Probotești, Tatiana Tutunaru, cu nepoțica Sofia, pe preotul Bisericii de la Horecea Urbană, părintele Pavel cu feciorașul, pe alți buni cunoscuți. Menționăm că cei tineri au fost favoriții sărbătorii, doamna Consul General având grijă să le pună în evidență talentele. Relevantă a fost expoziția de pictură a tinerilor maeștri ai penelului – Constantin Purici și Mihai Zaidel. N-a lipsit una din cele mai strălucitoare steluțe din constelația instrumentiștilor – naista Patricia Ivaneț, susținută de îndrumătorul ei, maestrul Nicolae Hacman. Ode graiului matern i-au cântat consacrații Gheorghe Posteucă și Dumitru Caulea, peste toate tronând vioara lui Nicolae Hacman. Stareța Gabriela cu monahia Teodora au dat glas colindelor, vestind Nașterea Mântuitorului. Li s-au alăturat părintele Vasile Covalciuc, protopopul de Storojineț și alte voci, Vestea Minunată cuprinzând orașul, înseninând înserarea cu speranțe și gânduri bune.

Jurnalista Maria Toacă,  Cernăuți, membră a Societății Scriitorilor Bucovineni, membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova