Radarele fixe vor reapărea pe șosele. Cum a fost în 2009, când opt astfel de radare au acționat în județ

O știre puternic mediatizată în ultimele zile anunță că radarele fixe vor reapărea pe drumurile naționale-europene din România după o pauză de mai bine de 10 ani. Asta în condițiile în care Uniunea Europeană oferă României, prin PNRR, sume mare pentru creșterea gradului de siguranță rutieră, printre altele, și pentru radare fixe. Proiectul a fost aprobat de Guvernul României și urmează a fi supus dezbaterii în Parlamentul României.

Se vorbește de cel puțin 300 de radare care ar urma să fie amplasate pe șoselele din România. Radarele fixe vor fi montate pe rețeaua Companiei Naționale de Drumuri și semnalizate cu panouri montate înainte cu 500-1.000 de metri pe autostradă, 100-500 metri în afara localităților și 50-100 de metri în localitate. În expunerea de motive, se subliniază rolul preventiv al sistemelor de radar și se prezintă exemplul din Franța, unde numărul accidentelor fatale şi cu vătămări a scăzut în vecinătatea camerelor de supraveghere între 40 şi 65%. Rata vitezei excesive (mai mult de 30 km/h peste limită) s-a redus de cinci ori. 

Fiind vorba de Compania de Drumuri, camerele ar urma să fie doar pentru drumurile naționale europene. În cazul Sucevei, ar fi vorba în special de E 85, de la Suceava spre Drăgușeni, limita de județ cu Iași, respectiv de DN 17, care leagă Suceava de Ardeal.

De ce Suceava ar fi printre cele mai dezavantajate de un astfel de sistem

Cum sistemul ar urma să fie funcțional în maxim 48 de luni, este evident că nu vom avea imediat camere fixe pe șoselele din județ.

La nivel de Serviciu de Poliție Rutieră Suceava și de Direcție Regională de Drumuri și Poduri Iași, nu există încă un plan detaliat cu privire la locurile unde ar putea fi dispuse radarele. Se așteaptă ca legea să treacă și prin Parlament și să fie detaliat modul de implementare. 

”Limitarea vitezei pe sectoarele de drum periculoase reprezintă o prioritate pentru noi, iar radarul este principalul mijloc cu care acționăm pentru reducerea numărului de accidente care au loc pe fondul vitezei, principala cauză a evenimentelor rutiere grave care au loc în județ. Acționăm zilnic cu radarele pe care le avem la dispoziție, radarele de pe autospeciale și radarele mobile – pistol. Radarele fixe ar reprezenta un nou mijloc care să ne sprijine în eforturile de reducere a numărului accidentelor rutiere”, a arătat comisarul-șef Ionuț Epureanu, din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Suceava.  

Așadar, logic, din punctul de vedere al polițiștilor rutieri, orice mijloc de reducere a vitezelor de circulație este benefic. Din păcate, tot zonele defavorizate ar putea fi dezavantajate de acest sistem. Cum nu avem deloc autostrăzi, un drum de la Suceava la București plin de radare fixe ar duce timpul de parcurs la circa 8-9 ore.

Opt radare fixe au dat amenzi în județ. Cum funcționau acestea atunci și care le-a fost soarta

În anul 2009, în județul Suceava deveneau funcționale opt radare fixe. Atunci era vorba de un parteneriat dintre primării și o firmă care punea la dispoziție radarele fixe.

Opt radare fixe au funcționat din 2009  pe raza a trei localităţi din judeţ, Dumbrăveni, Drăguşeni şi Roşiori. Adică pe DN 29 Suceava – Botoșani și pe E 85, sectorul dintre Fălticeni și limita de județ cu Iași.

Cele mai multe camere, patru din opt, au fost funcționale la Dumbrăveni.

Radarele fixe au fost aduse la Suceava atunci de firma de profil SC Codec SRL Cluj-Napoca, care a încheiat parteneriate cu primăriile pe raza cărora erau amplasate aparatele de măsurare a vitezei. Conform contractului, firma clujeană, care a suportat integral costurile investiţiei, încasa 65% din valoarea amenzilor, restul banilor urmând a reveni primăriilor. Poliția gestiona sistemele și emitea procesele verbale de contravenție.

Amenzile au curs în acea perioadă pe numele proprietarilor de mașini, care primeau sancțiuni contravenționale acasă, în plic. Aparatele de măsurare a vitezei au fost contestate cu tot mai mare succes, pentru ca în cele din urmă să fie declarat ilegale.

”Sunt de acord cu revenirea acestor radare, numai să fie implementate clar legislativ, să nu poată fi atacate și contestate”

Contactat de Monitorul de Suceava, primarul comunei Dumbrăveni de atunci și de acum, Ioan Pavăl, spune că scopul camerelor cu radar de atunci a fost atins, deși apoi au venit și bătăile de cap.

„Am văzut și am auzit despre noile propuneri cu aceste radare fixe. La acea vreme am făcut și statistici care arătau cât de mult a scăzut în câteva luni numărul accidentelor și tamponărilor de pe porțiunea de drum național care ne străbate comuna. Din punctul meu de vedere a fost ceva benefic, nici nu a fost mare cheltuială, și cel mai important e că am salvat niște vieți. Știu că după izbucnirea scandalului de atunci noi, primăriile, am primit și amenzi, ni s-a imputat că activitatea a fost ilegală, dar le-am contestat în instanță și am câștigat. Sunt de acord cu revenirea acestor radare, numai să fie implementate clar legislativ, să nu poată fi atacate și contestate”, ne-a declarat primarul.

Avântul pentru radare fixe ar putea fi stopat de personalul redus din poliție 

În noul format, radarele fixe nu ar urma să mai fie gestionate de firme și primării, ci direct de Compania de Drumuri Naționale, ca reprezentant al Ministerului Transporturilor, în parteneriat cu Poliția Rutieră.

Dacă s-ar ajunge la sute de astfel de radare fixe în țară, Poliția Rutieră nu are însă nici pe departe personal și logistică pentru monitorizarea traficului, emiterea sancțiunilor contravenționale etc. În situația de acum, cu personalul existent, s-ar ajunge ca polițiștii rutieri să stea mai mult la calculator decât în stradă.