Cele 20.000 de monede falsificate descoperite la Tecuci au fost realizate la Suceava

Cele 20.000 de monede din Evul Mediu, descoperite săptămâna trecută la Tecuci, în judeţul Galaţi, în urma unor lucrări de racordare la apă și canalizare, sunt imitații după monede suedeze și ale Ducatului de Brandenburg și au fost falsificate la Suceava, conform specialiștilor intervievați de Radio România Actualități. Monedele sunt din alamă, au circulat în Principatul Moldovei și au fost realizate în bănăria de la Suceava, în vremea domnitorului Eustratie Dabija (1661-1665).

Directorul Muzeului Național al Bucovinei, Emil Ursu, a declarat, miercuri, că falsificarea banilor are o îndelungată tradiție, îndeosebi în Evul Mediu și că era făcută de ceea ce numim acum „autorități”. Doar că atunci când autoritatea statală falsifică moneda, procesul nu se mai numește „falsificare” sau fraudă, ci „intervenție punctuală în economie”, spune directorul Ursu.

În Evul Mediu, explică Emil Ursu, impulsul ar fi fost dat în secolul al XVI-lea, de o decizie a Seimului Polonez, de a emite numai monedă cu valoare mare, lucru care îngreuna plățile uzuale, în care era nevoie de monede cu valoare mică.  „Polonezii, ungurii, belgienii făceau monede de argint. La noi le făceau din bronz, le spoiau cu argint și le vindeau ca fiind de argint. În zona noastră nu s-au găst foarte multe pentru că de aici plecau. Unele erau făcute atât de bine, că nici nu-ți dădeai seama că erau falsificate. Era o modă, se făceau tone de monede falsificate”, a explicat Emil Ursu.

În județul Suceava s-au găsit monede medievale falsificate la Ceteatea de Scaun și la Curtea Domnească, dar în cantități mici. Cele mai prolifice perioade pentru falsificare erau cele de conflicte armate, îndeosebi în secolul al XVII-lea, când domnitorii aveau nevoie de sume mari pentru plata cheltuielilor de război. Pe lângă falsificarea banilor la matriță, o altă metodă era pilirea monedelor din aur ungurești, scăzând astfel cantitatea de aur în raport cu valoarea monedei. „Noi, la Suceava, eram producători de monede falsificate. Moneda era din metal -aur, argint, aramă și, în funcție de perioadă, mergea un anumit tip. Ei bine, moldovenii reproduceau acea monedă care circula cel mai bine. De fapt, falsificarea există de când au apărut banii”, a subliniat Emil Ursu.

În zona noastră, practica este documentată până în perioada geto-dacică. În anul 2014, între localităţile Pârteştii de Sus şi Cacica un localnic a descoperit 309 monede dacice din argint şi 40 de fragmente monetare.  După ce le-au studiat, specialiştii Direcţiei Judeţene de Cultură au stabilit că este vorba despre monede dacice din argint brut care imitau monede greceşti din secolul al III-lea î.Hr. Mai exact, în urmă cu circa 2.400 de ani în Dacia au fost falsificate drahme bătute de regele Filip al II-lea al Macedoniei. Monedele găsite la Cacica nu au primit titulatura de tezaur, ci au fost clasate în categoria fond.