Informare prin artă asupra riscurilor cancerului la sân, la Clinica Hereditas

Clinica Hereditas din Ipotești, cu sprijinul Fundației socio-culturale Victoria și la inițiativa artistei plastice Sabrina Seserman, a lansat, vineri, campania „Privește dincolo de indiferență!”, de informare asupra riscurilor cancerului la sân într-un mod mai puțin obișnuit, și anume prin artă.

Moderatorul evenimentului a fost lectorul universitar dr. Horia Călin Bârleanu, de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, care a vorbit despre „tabuurile și interdicțiile paradoxale” care se manifestă atunci când se vorbește despre sâni. Horia Călin Bârleanu a subliniat că prin artă, prin pictură, în cazul de față, tabuurile și interdicțiile pot fi depășite și învinse. Pictorița care a avut inițiativa unei astfel de campanii, Sabrina Seserman, alături de care au venit cu entuziasm Clinica Hereditas și Fundația Victoria, a dezvăluit că a decis să abordeze astfel informarea în privința cancerului de sân după ce mama ei a fost diagnosticată cu această boală în urmă cu câteva luni. „Mi-am dat seama că trebuie să se vorbească mai mult despre prevenție”, a spus pictorița, arătând că astfel vrea să încurajeze femeile să nu mai amâne sau să refuze investigarea sânului.

Medicul ginecolog Alina Melinte Popescu, de la Clinica Hereditas, a susținut cu cifre extinderea metodelor de informare și la cele mai puțin conveționale: la fiecare 3 minute o femeie este diagnosticată cu cancer la sân; România este pe primul loc la mortalitate din cauza cancerului de sân; este cea mai frecventă formă de cancer în rândul femeilor și peste 60% dintre cazurile din România sunt diagnosticate în faze severe de boală. „Cancerul nu doare, dar mutilează, lasă semne și nu mutilarea fizică este cea care doare, ci cea psihică, emoțională, la care se adaugă sentimentul de vinovăție, că puteai face ceva ca să previi”, a spus doctorița Melinte.

Despre importanța prevenției și a educației medicale a populației au mai vorbit conf. univ.dr. Alexandru Nemțoi, de la Facultatea de Medicină din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, directoarele de la DSP și CAS Suceava, Olivia Ioana Vlad și Larisa Blanari, comisarul de poliție sociolog Ileana Iacob, dar și primarul de Suceava, Ion Lungu, acesta din urmă arătând că „am trăit în familie astfel de evenimente”. Primarul Lungu a subliniat, de asemenea, importanța parteneriatului între clinicile private și cele de stat, dând ca exemplu state precum SUA și Israel, unde această colaborare „funcționează perfect” când este vorba despre sănătatea oamenilor.

Mihaela, o pacientă operată de două ori de cancer, și actrița Diana Lazăr au emoționat profund asistența

Tiberiu Avram, în calitate de membru al Fundației Victoria, din care acum mai fac parte firmele General Construct SRL, Bermas SA și Interpress SRL, societatea care editează „Monitorul de Suceava”, a făcut apel la „empatie, implicare și dăruire” pentru a ajuta „oamenii aflați în suferință”. De la înființare, din 2002, fundația a susținut aproximativ 20 de acțiuni în fiecare an, atât în sfera culturală și sportivă, cât și în cea socială - tratamente medicale în străinătate, burse școlare sociale, colaborări cu alte fundații pentru ajutorarea elevilor din centrele de plasament, ajutoare pentru construirea de case pentru familii nevoiașe etc. „Cu ocazia acestui eveniment mai facem un pas spre îndeplinirea obiectivelor noastre. Am achiesat de la prima discuție la ideea promovării unei campanii pentru informarea, conștientizarea și prevenția cancerului de sân”, a declarat Tiberiu Avram.

Evenimentul organizat de Hereditas a avut două momente extrem de emoționante. Mai întâi, actrița Diana Lazăr, de la Teatrul Municipal „Matei Vișniec”, a recitat o poezie scrisă de colegul său Răzvan Bănuț, despre dușmanul nevăzut care poate fi învins. Apoi, Mihaela, o pacientă diagnosticată în 2020 cu cancer la sân, operată de două ori, și-a spus povestea ca pe o scrisoare către toți cei care ar putea trece, ei sau cineva apropiat lor, prin diagnosticul de cancer, apoi prin chinul chimioterapiei și radioterapiei și despre cât de important e ca boala să fie descoperită la timp. Mesajului artiștilor li s-a adăugat și Cvartetul Royal, muzicienii arătând aceeași implicare în campania de informare asupra importanței prevenției acestei boli.

Menționăm că banii rezultați din vânzarea tablourilor expuse la Hereditas – ale Sabrinei Seserman și ale celorlalți artiști care au venit alături de ea (Isabela Ignătescu, Florin Maxim, Cristian Balan) vor fi folosiți pentru consultații și ecografii gratuite în luna noiembrie pentru depistarea cancerului la sân. Toți cei prezenți au făcut apel insistent către femei să învețe să-și cunoască și să-și asculte corpul și să-și facă ele, în primul rând, investigarea sânilor prin palpare pentru depistarea eventualilor noduli. 

Redăm mai jos scrisoarea citită în cadrul evenimentului de Mihaela,  pacienta diagnosticată în 2020 cu cancer la sân:

”Povestea mea

     În toamna anului 2020, după ce mi-am pierdut părinții unul după altul, am aflat că am un nodul la sânul stâng. Îl voi numi ,,nodul", pentru că așa am preferat să se cheme. Au urmat un șir neîntrerupt de întrebări insistente și obsesive (,,De ce eu?", ,,De ce mie?", ,,Ce mă fac?"), nopți nedormite, lacrimi, spaimă, gânduri fel de fel.

    Prin multă rugăciune, fiind susținută necondiționat și hrănită de dragostea celor din jurul meu, am conștientizat că acea stare nu-mi făcea deloc bine, că trebuie să mă ajut și eu pe mine însămi și să mă ridic.

    Am început să-mi privesc nodulul ca pe un prieten care a venit să-mi transmită ceva anume: să am mai multă grijă de mine, să mă iubesc, să mă prețuiesc. I-am cerut iertare trupului meu pentru că l-am neglijat și pentru că urma să suporte un tratament greu. Mi-am dat seama că fusesem mereu dominată de o pornire firească, de altfel, aceea de a-l ajuta mereu pe cel de alături, însă una nocivă în egală măsură, atunci când implică prea mult sacrificiu de sine: era dorința mea de ,,a-i trece strada pe toți", așa cum îmi tot spunea o prietenă, dar mai puțin pe mine.

     Am înțeles în cele din urmă că e nevoie de ,,resetare" profundă, de o schimbare în adâncurile cele mai nebănuite ale ființei și am pornit la drum. Chimioterapie, două operații (mastectomie subcutanată și reconstrucție), radioterapie, zeci de drumuri la Iași, zeci de branule în vene, dar cu credință și nădejde în suflet, cu zâmbetul celui care vrea să păstreze soarele pe față. De fapt, odată cu fiecare răsărit de soare pe care-l contemplam din mașină, în drum spre spital, implicit datorită acestei treceri prin labirintul întunecat, am conștientizat că pot să văd mai bine frumusețea vieții, că pot să simt mai tare speranța, că pot să experimentez mai intens bucuria de a trăi, sentimente pe care nu le valorizam atât de mult până atunci.

     Tratamentul a fost foarte dur la început, organismul slăbea, analizele la ficat nu erau tocmai bune câteodată și atunci mi se amâna perfuzia. Mă forțam să beau apă, să mănânc pentru a face față în continuare și să nu mai fiu amânată. Am căzut, m-am ridicat și ușor, ușor am trecut cu bine peste examenul vieții mele, am plâns de bucurie atunci când s-a terminat și da, am reușit! Am avut marea șansă să-l descopăr la timp și gândul bun de a-l trata cu seriozitate, în ambele sensuri ale termenului.

     Din tot acest parcurs, m-am descoperit pe mine, mi-am găsit puterea interioară și am înțeles ce înseamnă o problemă adevărată. Am văzut luminița de la capătul tunelului și vreau să le spun tuturor că se poate! Un control la timp e o șansă cu adevărat!

      Iar din cuvântul pe care eu l-am tot evitat tocmai pentru a nu-i da putere, mai ales că suntem în contextul artei, am creat un acronim:

Conștientizare

Atenție

Nădejde

Curaj

Eliberare

Recunoștință

Mulțumesc cu recunoștință doamnei doctor Alina Melinte pentru tot sprijinul acordat, de asemenea, doamnei doctor Agata Petrescu, precum și echipei de medici de la IRO Iași: doamnei doctor Cristina Macuc, domnului doctor Mihai Marinca, domnului doctor Răzvan Vieriu și, nu în ultimul rând, domnului doctor Codrin Dobreanu.

Cu drag, Mihaela”.