Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Dosarul în care comisarul-șef Radu Obreja, fost șef al Serviciului Permise și Înmatriculări Suceava, a obținut daune morale de 10.000 de lei din partea unei instanțe sucevene a fost strămutat de la Suceava. Direcția Națională Anticorupție a depus o cerere în acest sens, iar magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție au admis-o. ”Admite cererea de strămutare a dosarelor nr. 4195/86/2021 şi nr. 4195/86/2021/a1 ale Curţii de Apel Suceava – Secţia civilă, formulată de petentul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Strămută judecata cauzelor de la Curtea de Apel Suceava la Curtea de Apel Cluj. Păstrează actele de procedură îndeplinite”, se arată în minuta instanței supreme. Soluția care este fără cale de atac a fost luată la începutul acestei luni, iar ca atare dosarul se va judeca la instanța din Cluj.
Un magistrat de la Secția Civilă a Tribunalului Suceava a decis în luna aprilie a acestui an să-i acorde daune morale comisarului-șef Radu Obreja pentru anchetele în care a fost vizat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Suceava. ”Obligă pârâtul Ministerul Public- Parchetul de pe lângă ÎCCJ - Direcţia Naţională Anticorupţie să plătească reclamantului suma de 10.000 lei cu titlu de daune morale și dobânda legală calculată de la data formulării cererii de chemare în judecată, respectiv 28.10.2021 și până la momentul plăţii efective. Obligă pârâtul Ministerul Public- Parchetul de pe lângă ÎCCJ - Direcţia Naţională Anticorupţie să plătească reclamantului suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată”, se arată în soluția pe scurt a Tribunalului Suceava. Mai trebuie spus că suma acordată de judecător este mult mai mică decât ceea ce a solicitat fostul șef de la Permise și Înmatriculări, care ceruse daune de nu mai puțin de 500.000 de euro.
Un singur comunicat al DNA este considerat deplasat
Tribunalul Suceava a constatat că marea majoritate a datelor transmise de Biroul de Presă al DNA au corespuns normelor în vigoare, respectiv Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass-media. ”Analizând modalitatea de alcătuire și redactare a comunicatelor de presă în perioada 26.11.2020-27.10.2021, Tribunalul constată că, în general, prezentarea este realizată într-o notă de suspiciune cu privire la existența faptelor și a vinovăției celui cercetat încât să fie asigurată protecția prezumției de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive”, se arată în motivarea instanței de judecată. Există o singură excepție: un comunicat al DNA din data de 4 martie 2021, ”prin descrierea în termeni categorici a faptelor ilicite, cu mențiunea că există date și probe ce le demonstrează existența certă, fără să sugereze așadar doar o suspiciune cu privire la posibile fapte penale a căror evaluare urmează să o facă instanța de judecată, a fost de natură să înfrângă prezumția de nevinovăție incidentă până la data pronunțării unei hotărâri definitive. Modalitatea de redactare a textului a depășit caracterul de informare, transformându-se într-un act public de inculpare, mai ales în contextul divulgării probelor din dosarul de urmărire penală, care a avut drept consecință încălcarea dreptului la demnitate, onoare și reputație a reclamantului”.
DNA trebuia să fie mai ”atentă”
Judecătorul de caz a considerat că DNA nu se face vinovat direct de apariția în mass-media a datelor legate de viața personală a comisarului-șef Radu Obreja, dar că ar fi putut lua ”măsuri necesare de natură a preveni divulgarea înregistrărilor”. Concluziile sunt următoarele: ”Tribunalul apreciază că suma de 10.000 de lei este suficientă pentru a acoperi consecințele negative suferite în plan psihic, produse prin conduita neglijentă a pârâtei (n.r. – DNA) ca urmare a omisiunii de a lua toate măsurile pentru păstrarea caracterului nepublic al dosarelor de urmărire penală și a atingerii aduse prezumției de nevinovăție pe parcursul procesului penal, fără ca acesta să fi fost soluționat printr-o hotărâre definitivă, legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu fiind evidentă”.
Comisarul-șef Radu Obreja este trimis în judecată în trei dosare
Până în prezent, fostul șef de la Permise și Înmatriculări este trimis în judecată în trei dosare penale, iar un altul este încă în lucru la DNA Suceava. Ultimul dosar a fost înaintat instanței de judecată în cursul săptămânii trecute. În acest caz, comisarul-șef Radu Obreja este pus sub acuzare alături de alte 33 de persoane pentru fraudarea examenului teoretic pentru obținerea permisului de conducere. Ofițerul va fi judecat pentru comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, luare de mită în formă continuată, respectiv trafic de influență în formă continuată. Concret, fostul șef de la Permise și Înmatriculări este acuzat că fie le-a șoptit răspunsurile corecte unora din candidații care au intrat la examen în cursul anului 2020, fie le-a permis acestora să aibă tehnică audio video prin care comunicau cu persoane din exterior și astfel primeau informațiile de care aveau nevoie. De aceste servicii, plătite cu sume consistente de bani, ar fi beneficiat nu mai puțin de 235 de persoane.
Un alt dosar a fost instrumentat de structura militară a DNA. Asta pentru că unul din acuzați era ofițer al unui serviciu secret din Ministerul Afacerilor Interne. Este vorba de colonelul Florin Constantin Timu, fost șef al Serviciului de Protecție Internă Suceava. În această cauză, comisarul-șef Radu Ionuț Obreja va fi judecat pentru o singură infracțiune: dare de mită în formă continuată. Procurorii DNA au explicat că banii erau oferiți pentru a primi o serie de informații menite să îl ajute pe Obreja și pe alte persoane să nu fie descoperite activitățile ilegale pe care le practicau.
În fine, cel de-al treilea dosar penal care a ajuns deja pe rolul instanțelor de judecată este cel în care comisarul-șef Radu Ionuț Obreja ar fi beneficiat de ajutor din partea unui ofițer din cadrul Serviciului Județean Suceava al Direcției Generale Anticorupție. Este vorba de ofițerul Mihai Martin, care i-ar fi furnizat, de asemenea, informații pentru a-l ajuta să nu cadă în plasa anchetatorilor. În acest caz, fostul șef al Serviciului Permise și Înmatriculări Suceava este trimis în judecată pentru folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, respectiv dare de mită.
