O tânără arhitectă din județ a expus la București un proiect de revitalizare a zonei din jurul Gării Burdujeni

O tânără din județ, proaspăt absolventă a Universității de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu" București, se numără printre artiștii selectați să expună în cadrul Diploma Show, eveniment care reunește cele mai bune proiecte de diplomă ale absolvenților din domeniul artelor, din toată țara.

Ada Ștefana Fărtăiș are 25 de ani, iar în luna iulie a absolvit Facultatea de Arhitectură.

În cadrul proiectului de diplomă, tânăra propune reamenajarea și modernizarea întregii zone din jurul Gării din Burdujeni, un loc în care autoarea a identificat „un uriaș potențial de dezvoltare a orașului, de recuperare a trecutului istoric și, concret, de a contribui la rezolvarea problemei persoanelor fără adăpost”.

„Ansamblul dorește să ridice calitatea locuirii în zonă, să susțină caracterul maiestuos al gării Burdujeni, dar și să rezolve o problemă socială a orașului, anume, cea a persoanelor fără adăpost”, a punctat Ada Fărtăiș.

Proiecte alese pe sprânceană 

Potrivit Adei, Diploma Showeste un festival dedicat noii generații de artiști, arhitecți și designeri români, cuprinzând o expoziție cu 125 de proiecte artistice și 128 de participanți.

Evenimentul le oferă expunere și promovare tinerilor artiști, proiectele alese pentru Diploma Show fiind expuse între 7 și 16 octombrie, la Combinatul Fondului Plastic, din București.

42 de jurați, specialiști consacrați, cu experiență și expertiză în domeniu, au făcut selecția proiectelor expuse la București.

Deși gara a fost restaurată, împrejurimile clădirii nu o pun în valoare

Cât privește proiectul Adei Fărtăiș – „Centru de urgență. Reintegrarea sitului industrial C.F.R. Suceava în circuitul contemporan” - acesta pornește de la dorința de a pune în valoarea frumusețea Gării Burdujeni, prin revitalizarea și modernizarea întregii zone de lângă clădire, care cuprinde, pe lângă altele, reabilitatea depoului de locomotive, a castelului de apă, clădirea de coletărie/ mesagerie.

„Copilărind în Suceava, m-a fascinat Gara din Burdujeni, e un univers diferit de tot cadrul orașului, e atipică, impunătoare. Ulterior am aflat despre importanța sa în mediul urban, date istorice, contextul în care a fost construită, date despre estetica sa care se detașează foarte mult de specificul gărilor din zonă. Detaliile din interior și cele de pe fațadă o scot din rigiditatea stilului CFR, o duc mai mult către gările europene consacrate. Deși ea a fost restaurată la începutul anilor 2000, situl de lângă, cu castelul de apă, depoul de locomotive, casa de coletărie, a rămas în paragină, deși e o zonă cu un foarte puternic potențial”, a specificat Ada Fărtăiș.

Centru pentru persoanele defavorizate și nu numai

În lucrarea sa de diplomă, tânăra dă o nouă față întregii zone prin înființarea unui ansamblu amplu de clădiri și servicii care oferă masă caldă, cazare, activități de recreere. 

 „Am propus șapte volume (n.r. clădiri), două de cazare, un restaurant și cantină, unul pentru terapie, consultații medicale, seră, recepție, un turn de observație, parc, parcare. Am reconvertit clădirile deja existente, însă pentru clădirea gării nu am propus modificări. Am intervenit doar pe zona din fața clădirii, unde e parcarea și unde am propus o parcare subterană mai amplă și parc deasupra. Nu am vrut să eclipsez gara, ea trebuie să rămână bijuteria zonei. Deși prin proiect încerc să aduc rezolvare și unei probleme sociale, acesta nu se adresează exclusiv persoanelor vulnerabile, unele spații fiind accesibile publicului larg”, a explicat Ada.  

Aceasta a mai menționat că a studiat conversia multor gări internaționale, a zonelor din jurul acestora, proiectul având în spate studii de cercetare atât despre centrele de ajutorare, cât să despre reabilitarea gărilor etc.

„Conceptul a fost inspirat de mișcarea trenurilor și de întregul circuit al vagoanelor. Astfel, s-a dorit pe situl propus crearea unor vagoane care <nu pleacă niciodată>, care vor rămâne statice pe platformă și care sunt destinate persoanelor defavorizate. (...) Ansamblul este legat de <șine de tren> vegetale sau construite care oferă platformei dinamism și creează trasee pietonale”, a conchis Ada Fărtăiș.

Coordonatorii lucrării de diplomă au fost șef lucrări dr. arh. Ana Maria Crișan și drd. arh. Radu Tîrcă.