Tot mai mulți suceveni și chiar localități întregi vor rămâne în viitorul apropiat fără medici de familie și asta deoarece mai mult de jumătate dintre cei care profesează acum au deja vârsta de pensionare, iar absolvenții facultățile de medicină nu sunt interesați de această specialitate, cu muncă și birocrație multă și bani puțini. Președintele Asociației Medicilor de Familie din județul Suceava, dr. Irina Franciuc, a declarat că în județ sunt 252 de medici de familie care au contract cu Casa de Asigurări de Sănătate, din care 135 sunt cu vârsta de pensionare, sunt pensionari și s-ar putea retrage în orice moment. În ultimul an, la nivelul întregului județ au venit doar doi noi medici de familie prin preluare de cabinet.
Dr. Franciuc a dat ca exemplu municipiul Rădăuți, unde erau 8 medici de familie. Doi au murit, patru se vor pensiona, astfel că în 5 ani în oraș vor mai rămâne doar doi medici de familie. La Burla medicul a plecat la Poliție, la fel ca și unele localități din zona de munte. „Cam asta e situația, iar viitorul e foarte trist. Nu are cine veni din urmă. Județul nostru stă foarte prost la medici de familie, inclusiv în municipiul Suceava sunt 4-5 posturi libere. În rural, unde au decedat medici sau au plecat la pensie, cei care au rămas au liste foarte mari de pacienți și foarte mult de muncă. În unele zone sunt medici care au 3.000 - 4.000 de pacienți”, a declarat dr. Franciuc. Potrivit acesteia, media de vârstă a medicilor de familie din județ este de 58 de ani.
Pensiile mici, de 1.800-2.000 de lei, obligă medicii să lucreze și după vârsta de pensionare
Norocul pacienților, dacă se poate spune așa, este că pensiile medilor de familie care se pensionează la limita de vârstă sunt în jur de 1.800 - 2.000 de lei, conform medicului Irina Franciuc și secretarului general al Colegiului Medicilor Suceava, dr. Irina Badrajan, astfel că marea majoritate a acestora aleg să lucreze în continuare, dacă starea de sănătate le permite. Dr. Badrajan a spus că la pensionare, conform legii de atunci, la vârsta de 59 de ani și 3 luni, avea o pensie de 1.180 de lei. Acum, după ani suplimentari lucrați și majorări, după 45 de ani de activitate și 6 ani de facultate, are o pensie de 3.038 de lei.
Medicii care au lucrat și după vârsta de pensionare pot ajunge la o pensie medie de aproximativ 4.000 de lei, dar cele două doctorițe spun că au colegi cărora starea de sănătate nu le-a permis să mai muncească după împlinirea vârstei de pensionare și au pensii mici. „Dacă nu ar lucra în continuare, majoritatea medicilor de familie ar avea o pensie de 1.700-1.800 de lei și am avea circa 150 de medici activi”, a spus dr. Franciuc.
Medicii tineri nu sunt atrași de medicina de familie
Prognoza în ceea ce privește asigurarea asistenței medicale generale pentru populație nu este deloc optimistă.
„În 5 ani va fi o situație extrem de dificilă. În zona de munte, mai ales, medicii nu vor să mai stea acolo. Noi îmbătrânim, sarcinile care ni se dau cresc, birocrația este excesivă, timpul de examinare a pacienților se reduce și nu mai avem timp de un act medical eficient. Unii colegi nu s-au putut obișnui cu digitalizarea. Înscrierea în registrul electronic de vaccinări, monitorizarea pe Covid, înscrierea pacienților în platforma Corona forms au fost lucruri greu de învățat pentru noi. În plus, am ajuns să fim văzuți ca un fel de dispeceri de trimiteri, am avut pacienți care au venit la cabinet și au cerut <trimitere la un doctor>. Patologia este foarte bogată, dar numai 20 din cele 35-40 de consultații/ zi pe care le facem sunt plătite de Casa de Asigurări de Sănătate ca servicii medicale. Diferența este considerată ca serviciu efectuat pacientului în costul per capita. Cine vine să lucreze în asemenea condiții? Vor rămâne oamenii fără asistență medicală de bază”, a descris concis situația medicilor de familie doctorița Badrajan.
Ea a spus că asociațiile profesionale au făcut numeroase sesizări, către parlamentari, către Ministerul Sănătății avertizând asupra problemelor de care se vor lovi pacienții, dar soluții nu s-au găsit. Asta în condițiile în care medicina de familie este singura specialitate care face și profilaxie, prin vaccinări și monitorizarea gravidelor. Sunt medici care au 1000-1100 de pacienți în listă, dar și cu peste 2.500-3.000, chiar 4.000 de pacienți, acolo unde într-o comună există un singur medic.
„Mă uimește disprețul și neglijența cu care este tratat un segment foarte important, cel al asistenței medicale generale”, a mai spus dr. Irina Badrajan.