Flutur îi îndeamnă pe cercetători să producă materiale despre istoria adevărată a Bucovinei pentru a fi învățate de generația tânără

Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, îi îndeamnă pe cercetători să producă materiale despre istoria adevărată a Bucovinei și despre zestrea acestei regiuni adusă la unirea cu Țara în 1918 pentru a fi predate în școli. Gheorghe Flutur a participat, joi, la o conferință organizată pentru aniversarea a 30 de ani de la înființarea Institutului Național „Bucovina” din Rădăuți, instituție care funcționează sub egida Academiei Române.

„A fost un eveniment extrem de important pentru Bucovina. Și cred că esențial este ce am discutat noi despre nordul Bucovinei. Pentru că atunci când sărbătorești Bucovina trebuie să ne gândim că nordul acestui ținut minunat este în mare suferință, este în război. Dincolo de asta, mesajul meu a fost pentru a încuraja cercetătorii să producă materiale care să fie învățate și studiate în școli”, a spus Flutur.

El a arătat că acest lucru este necesar deoarece elevii, tânăra generație de aici, din județul Suceava, știu prea puțin despre istoria adevărată a Bucovinei, despre zestrea Bucovinei, despre minorități și despre zestrea Bucovinei cu care a venit atunci când s-a unit cu Țara în 1918. „Prea puțin se știe despre civilizație, despre meserii, despre minorități sau despre cultele religioase. Puțină lume știe și să știți că e foarte important să se studieze acest lucru. Și dacă vorbim de minorități, de exemplu ungurii de la Țibeni sau de la Iacobești, din zona Rădăuțiului. Sunt minorități de unguri. Cum au venit, cine i-a adus, cu ce s-au ocupat. Apoi polonezii de la Poiana Micului, Pleșa și Solonețu Nou, sau alte minorități, cum ar fi huțulii. Dar și românii transilvăneni care au venit și vă spun că și familia mea este printre aceștia. Românii transilvăneni care au venit de pe Ilve, au fugit de prigoana de acolo în urmă cu peste 200 de ani și sunt foarte multe familii, sunt foarte multe sate în Bucovina care au aceste origini. De asemenea, prea puțin se știe și se studiază despre originea numelor și cred că avem această obligație”, a declarat Gheorghe Flutur.

El a spus că a plecat de la evenimentul de la Rădăuți având convingerea că Bucovina a rămas un model de înțelegere, de toleranță, de înțelepciune și de echilibru. „Atunci când se ciondănesc fie politicienii, fie anumite structuri ale societății, cred că e bine să se uite la ce înseamnă Bucovina. Și îmi exprim speranța că se va vorbi și la nivel național despre Bucovina, inclusiv la posturile de televiziuni, la știrile meteo. Pentru că așa cum se vorbește despre Maramureș, Banat și Crișana, avem tot dreptul și noi, cei din Bucovina, să revendicăm acest lucru, să se vorbească mai mult de Bucovina. În primul rând o facem noi și o facem din tot sufletul”, a încheiat Gheorghe Flutur.