„Educaţia outdoor - o educaţie pentru viitor”, în zona Fălticeni

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Capital Uman din cadrul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene a publicat luni, 3 octombrie, listele finale ale cererilor de finanţare aprobate, aferente etapei de evaluare tehnică şi financiară, după finalizarea procesului de soluţionare a contestaţiilor, pentru apelul de proiecte POCU/987/6/26 „Educaţie nonformală în sistem outdoor – Regiuni mai puțin dezvoltate”. Printre instituţiile şcolare cărora li s-a aprobat finanţare se află şi Colegiul Naţional „Nicu Gane” Fălticeni, ca lider al consorţiului din care mai fac parte Şcoala Gimnazială „Nicolae Stoleru” Baia şi Şcoala Gimnazială Preuteşti.

Proiectul zonei Fălticeni, „Educaţia outdoor - o educaţie pentru viitor”, se va derula pe o perioadă de un an de zile, având la dispoziţie un buget total de 1.730.073,95 lei, din care doar 2% (34.601,52 lei) va fi contribuţia proprie a beneficiarului.

Educaţie bazată pe meşteşuguri, cultură, sport şi drumeţii

Directorul CN „Nicu Gane”, prof. Codrin Benţa, ne-a explicat: „Scopul acestui proiect este organizarea unui program de educaţie în sistem outdoor implementat de Colegiul Naţional <Nicu Gane> Fălticeni, în parteneriat cu Şcoala Gimnazială Preuteşti şi Şcoala Gimnazială <Nicolae Stoleru> Baia, cu implicarea a 36 cadre didactice şi a 321 elevi (din categorii sociale defavorizate - minoritatea romă, din mediul rural, din familii monoparentale sau cu posibilităţi materiale reduse) din cele 3 instituţii amintite. Programul de educaţie va fi implementat prin intermediul a 3 componente cheie: formarea acreditată a cadrelor didactice în domeniul educaţiei nonformale în sistem outdoor, organizarea unui program de educaţie non-formală în sistem outdoor bazat pe meşteşuguri, cultură, sport şi drumeţii, respectiv educaţie ecologică în sistem outdoor”.

Colegiul Naţional „Nicu Gane” Fălticeni are experienţă în derularea de proiecte europene, având titulatura de Şcoală Europeană şi fiind şi instituţie acreditată pentru perioada 2022-2027 în ceea ce priveşte proiectele europene de formare profesională pentru elevi şi proiectele de Educaţie Şcolară Erasmus.

Managerul proiectului POCU „Educaţia outdoor - o educaţie pentru viitor”, profesorul Ioan Caulea, responsabilul cu proiectele europene la Colegiul „Nicu Gane”, ne-a spus: „Este o premieră pentru Colegiul Naţional <Nicu Gane> deoarece este primul proiect de acest gen accesat de către colegiul nostru. În spatele acestei reuşite stă o echipă care a trebuit să depună eforturi deosebite pentru a ajunge la varianta finală a cererii de finanţare, şi mă refer aici la echipele manageriale ale celor 3 şcoli implicate, dar şi la colegii profesori care au contribuit la buna derulare a activităţilor premergătoare scrierii aplicaţiei. În ciuda faptului că, după prima evaluare, am obţinut doar 95 de puncte din 100, nefiind nici măcar pe lista de rezerve, am depus contestaţie şi am obţinut după reevaluare 99 de puncte, reuşind astfel să ne situăm pe poziţia 67 din cele 98 de instituţii care vor primi finanţare.”

Un mod de a depăşi dificultăţile copilului

Tot de la managerul de proiect am aflat că activităţile se vor derula sub forma perfecţionării profesionale specializate a 36 de cadre didactice din cele 3 şcoli din consorţiu, prin participarea la un curs acreditat din domeniului tematic (educaţie nonformală, extraşcolară şi informală, în sistem outdoor), organizarea unui program de educaţie non-formală în sistem outdoor bazat pe meşteşuguri, cultură, sport şi drumeţii, precum şi a unui program de educaţie ecologică şi dezvoltare durabilă, adresat celor 321 elevi.

Educaţia outdoor este un concept relativ nou în contextul educativ românesc, însă ea începe din ce în ce mai mult să capteze interesul actorilor educaţionali din sistemul de învăţământ formal. Nevoia de incluziune socială – poate cea mai importantă caracteristică a educaţiei outdoor - este aceea că este o modalitate de succes de a depăşi unele dificultăţi ale copilului (psihice, fizice, sociale, emoţionale sau economice), astfel încât acesta să fie inclus social, să simtă că aparţine unei comunităţi. Se consideră că mediul din interiorul clasei este mai degrabă unul competitiv, în timp ce cel din afara clasei este unul suportiv, care permite copiilor să se exprime, să relaţioneze cu ceilalţi, să colaboreze.