Criză acută de medicamente de bază pentru copii, bolnavii de inimă, epileptici, cei cu transplant, dar și lipsă de antibiotice

Lista medicamentelor de strictă necesitate care lipsesc din farmacii crește de la o zi la alta. Pacienții nu mai găsesc foarte multe dintre medicamentele pentru copii, precum Monural de uz pediatric - Algin baby, Bioflu, Coldrex, Nurofen junior; aproape toate medicamentele post transplant - Advagraf 0,5 și 1 mg, Prograf 0,5 și 1 mg, Sandimun 25 și 50 mg, Rapamune 1mg, Myfortic 180 și 360 mg; antiepileptice - Carbamazepina și Depakine, vaccinurile orale  Bronchovaxom copii și adulți; Brilique - pentru pacienții cu sindrom coronarian acut și cu stent; antibiotice precum Augmentin și Zinnat etc. Sunt medicamente ieftine pe piața românească și multe dintre ele compensate: Augmentin costă 22,93 lei, Zinnat 125 mg – 22,71 lei, Carbamazepina – 3,13 lei, Brilique - 311,51 lei (100% compensat pentru pacienții cu sindrom coronarian acut și cu stent), care în alte state costă mult mai mult. Pe piața altor state europene, cutia cu 10 tablete de Zinnat de 250 mg, de exemplu, costă 56,50 de euro, iar în România costă 17,06 lei; cutia cu 20 de tablete de Augmentin de 125 mg costă 53,56 de euro/cutia cu 14 tablete de 125 mg în România costă 22,93 de lei.

Președinta Colegiului Farmaciștilor din Suceava, Doinița Cocriș, a declarat, miercuri, că farmaciile se confruntă cu o lipsă acută a unui număr foarte mare de medicamente de circa jumătate de an, iar pentru unele dintre acestea nici nu au posibilitatea înlocuirii cu medicamente similare. „Dacă altădată lipseau unul, două medicamente, acum lista celor care lipsesc este mult mai mare și în mare parte cu imposibilitatea de a le înlocui cu generice”, a arătat Doinița Cocriș.

Printre motivele care au condus la această criză ea a amintit probleme cu materia primă, posibilul export paralel, retragerea din România a reprezentanților unor firme producătoare de medicamente, restrângerea activității unor producători de medicamente, vânzarea de acțiuni a unor producători către alți producători de medicamente, conflictul din Ucraina etc.

Exportul paralel de medicamente lasă goale rafturile farmaciilor

Dintre toate cauzele enumerate se pare că exportul paralel este cea mai semnificativă. Asta se întâmplă deoarece în România prețurile la medicamentele prescrise pe rețetă sunt, prin lege, printre cele mai mici din Europa, ceea ce face ca între prețurile la același medicament vândut în România și în celelalte țări UE să existe diferențe foarte mari. Adaosul comercial pentru farmacii este, de asemenea, reglementat de stat. Asta face ca un distribuitor care cumpără de la producător un medicament cu 10 lei să nu dea medicamentul respectiv unei farmacii din România, unde ar fi vândut cu un adaos de maximum 24% prevăzut de lege, ci să o dea, perfect legal, unei farmacii din Germania sau Olanda, unde prețul maxim permis de lege este de 50 sau 100 de euro.

„Motivele pentru care ne confruntam cu această criză a medicamentelor nu depind de farmacie, ci mai degrabă de producători, importatori și distribuitori. Pentru suspensiile recomandate în afecțiunile pediatrice, credem că unul din motive ar fi neprescrierea lor în timpul celor 2 ani de pandemie, când copiii nu au urmat cursurile grădinițelor și ale școlilor, fapt ce a determinat neconsumarea lor, ceea ce a dus la imposibilitatea producătorilor de a mai avea o viziune asupra necesarului acestora”, a mai spus Doinița Cocriș.

Printre cele mai grave situații se înregistrează la medicamentele antiepileptice pentru care farmaciile nu au înlocuitori și la medicamentele post-transplant, care lipsesc de o lungă perioadă de timp.

În lipsa medicamentelor medicii nu pot rezolva problemele de sănătate ale populației, dar în același timp este afectată și activitatea farmaciilor, care sunt societăți comerciale care trebuie să-și plătească angajații și care sunt obligate de legislație la dotări specifice, deloc ieftine. Deocamdată spitalele mari din județ nu sunt major afectate de criza medicamentelor. Atât directorul medical al Spitalului Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” Suceava, dr. Dimitrie Siriopol, cât și managerul interimar al Spitalului Municipal „Sf. Doctori Cosma şi Damian” din Rădăuți, dr. Flaviu Sima, au declarat că deocamdată nu au probleme cu furnizorii de medicamente cu care au contracte.

Este de așteptat ca în perioada următoare responsabilii din Ministerul Sănătății să discute cu importatorii și distribuitorii de medicamente pentru a identifica modalitățile prin care pacienții din România să aibă acces la medicamentele de care au nevoie fără să aibă majorări semnificative de costuri. Asta ar însemna ca statul să susțină un preț mai mare, fără ca pacienții să plătească suplimentar sau eventual să se recurgă la o majorare suportabilă. Între a nu a avea medicamente deloc și a avea acces la acestea la un preț ușor mărit este preferabilă a doua situație.