Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Crescătorii de animale, bovine în special, spun că saltul major al prețului la lapte și la produse și preparate din carne de pe rafturile magazinelor nu se regăsește și în buzunarul lor. Vechea problemă a diferenței enorme dintre prețul de la producător și prețul final, de pe masa consumatorului, a rămas la fel de acută, doar că acum se suprapune și peste costurile devenite insuportabile pentru fermier, fie că este din sectorul vegetal, fie din cel de creștere a animalelor.
Prețul carburantului s-a dublat, la fel și al semințelor, al îngrășămintelor s-a triplat, iar pășunea pentru vite a fost puțină, afectată serios de secetă.
”În ritmul acesta, în 2-3 ani nu va mai exista carne de vită autohtonă pe piață. Producția va scădea la jumătate, în condițiile în care a scăzut deja flagrant. Avem nevoie de sprijin urgent de la Statul Român, dacă vrea să audă cine trebuie să audă, vindem animalele pentru că nu avem furaje, nu poate exista nici un minim profit în condițiile pieței”, avertizează suceveanul Dumitru Grigorean, crescător de bovine de carne, președintele Asociaţiei crescătorilor de bovine pentru carne din România.
Crescătorii de vaci primesc mai puțin la kilogramul în viu decât acum câțiva ani
Acesta a exemplificat, la modul concret, că prețul pieței pentru crescătorii de bovine din rase de carne chiar a scăzut. Crescătorii de vaci din rase de carne nu primesc mai mult de 12-12,5 lei la kilogram în viu, față de 15 lei acum 3-4 ani.
”Peste 90% dintre noi vindem viței la 300-400 de kilograme, iar prețul este în scădere. Cei care au îngrășătorii ne cumpără mai puține bovine, se pare că a scăzut și consumul de carne de calitate superioară în toată Europa. Cum nu se cumpără foarte multă vită, prețul este în scădere, evident. Consumul în România se bazează pe importuri în proporție de 70% la vacă și 90% la porc, iar ce e autohton se prăbușește”, a avertizat Dumitru Grigorean.
Acesta se întreabă ce se va întâmpla dacă într-o zi nu va mai veni carne din alte țări, iar noi, autohton, producem tot mai puțin carne și lapte, scăderea efectivelor de bovine fiind drastică în România.
Suceava a fost tot timpul fruntașă la nivel național la creșterea bovinelor, însă scăderea efectivelor este dramatică în ultimii ani.
Doar pe zona de munte mai sunt comune cu efective însemnate, în timp ce în sate de pe lângă municipii și orașe s-a ajuns ca vacile să fie numărate pe degetele de la mâini.
Reprezentanții Statului spun că vinderea laptelui în cadrul unei asociații schimbă radical datele problemei
În cazul laptelui, prețul a crescut cu aproximativ 20-30% de la poarta fermierului.
Pe zona Vatra Dornei, de exemplu, micul crescător primește 1,7-1,9 lei pe litrul de lapte, în timp ce fermierii care au condiții de bio-securitate superioare vând laptele cu 2,3-2,4 lei litrul.
Directorul Direcției Agricole Suceava, Elena Claudia Gogu, spune că are exemple de cooperative care livrează între 35 și 150 de tone de lapte pe lună, la un preț de 2,4, chiar 2,8 lei litrul.
”Prețul este dictat de cerere și de ofertă, totdeauna am încurajat asocierea, iar în cazul crescătorilor mici cred că aceasta este singura șansă de a obține un preț bun la lapte. Crescătorii de vaci trebuie să se asocieze, să lucreze împreună, ceea ce le permite să crească calitatea și cantitatea livrată și automat prețul”, spune directorul Direcției Agricole Suceava.
Așadar, fermierul dă laptele cu 2 lei litrul, poate un pic peste, iar acesta ajunge pe raft cu 8 lei litrul sau chiar mai mult.
Crescător de vaci și cultivator de floarea-soarelui: ”După munca de un an rămân cu bătături și datorii”
Sunt însă zone din județ unde crescătorii nu primesc nici măcar atât pe litrul de lapte.
Marius Didi Mătrășoaie, din Dumbrăveni, ne-a declarat că este hotărât să renunțe la creșterea vacilor în condițiile în care procesatorii oferă între 1,1-1,5 lei pe litrul de lapte (sumă care depinde de cantitatea livrată). Și mai revoltător, la o vacă adultă acesta nu primește de la abator mai mult de 6-7 lei pe kilogram în viu.
”Motorina s-a dublat ca preț, la fel și sămânța, îngrășămintele s-au triplat, iar pe floarea-soarelui mi se oferă 2,2 lei pe kilogram în condițiile în care știm la ce preț se vinde uleiul. Despre vită nu mai zic, pur și simplu nu merită. După munca de un an rămân cu bătături și datorii.
Micii fermieri sunt îngropați de cercul în care ne învârtim și nu văd nici o luminiță la capătul tunelului. Cred că o să mai țin o vacă doar pentru copil, să vadă cum arată și să aibă lapte proaspăt”, și-a spus oful Marius Mătrășoaie.
O problemă pentru care mai toți avem o vină
Chiar dacă vorbim de o piață liberă, reglată de cerere și ofertă, cert este că cei care câștigă cel mai bine sunt intermediarii, cei care muncesc de regulă mai puțin.
Fermierii sunt în general arătați cu degetul și găsiți tot ei vinovați pentru că nu se asociază pentru a fi uniți și puternici atunci când negociază un preț. Este foarte probabil un adevăr și aici, însă nici politicile de stat nu îi ajută cu nimic, nu le creează facilități care să încurajeze producția autohtonă. Și noi, consumatorii, greșim pentru că nu suntem preocupați mai serios de încurajarea producției și produselor interne. De cele mai multe ori din comoditate, pentru că e mai ușor să cumperi mai multe odată dintr-un mare magazin decât să mergi în piață ori la un producător local din sectorul zootehnic de exemplu, care încearcă să ofere calitate și să supraviețuiască.
