Pelerinaj la crucea-monument de pe vârful Ouşoru din munţii Suhard

Peste 400 de credincioşi din Bazinul Dornelor, silvicultori, oficialităţi, cadre militare şi feţe bisericeşti, s-au adunat miercuri, 14 septembrie, în jurul crucii de pe vârful Ouşoru pentru a sărbători Înălţarea Sfintei Cruci, cea mai veche şi cea mai importantă sărbătoare creştină închinată Crucii lui Iisus Hristos.

Pelerinajul, organizat pentru al cincilea an consecutiv de către Ocolul Silvic Dorna Candrenilor şi Primăria comunei Dorna Candrenilor, a fost onorat şi de ceremonialul militarilor din Batalionul 17 Vânători de Munte „Dragoş Vodă”, comandaţi de către locotenent-colonel Silviu-Stelian Borșa. Militarii, purtând drapelul de luptă, au asigurat serviciile de gardă la monument. Slujba religioasă a fost oficiată de către un sobor de preoţi care l-a avut în frunte pe PC Pr. Aurel Goraş, protopop al Protopopiatului Câmpulung Moldovenesc, răspunsurile fiind date de către coriştii de la corul Ecclesia din Dorna Candrenilor, îndrumaţi de preotul paroh Gabriel Doroftiesei. Au răspuns invitaţiei edilului Dănuţ Candrea, colegii primari din Vatra Dornei - Ilie Boncheş, Dorna Arini - Andrei Mazăre, Monor (Bistriţa-Năsăud) - Ioan Cira şi din Slatina (Suceava) – Vlăduţ Gherman.

Primarul comunei Dorna Candrenilor, Dănuţ Candrea, ne-a spus: „Mă emoţionez de fiecare dată când văd atâta suflare adunată aici, cetăţenii comunei Dorna Candrenilor şi cei din comunele alăturate, care urcă acest munte la frumoasa sărbătoare de Ziua Crucii, militari, silvicultori, colegi primari. De la an la an platoul de pe vârful muntelui este din ce în ce mai plin, şi asta înseamnă că păstrăm în inimă şi în suflet semnul crucii, pe care îl facem ori de câte ori cerem ajutor de la Dumnezeu, dimineaţa şi seara, când începem sau terminăm ziua de muncă. Prezenţa noastră la un moment important din calendarul creştin ortodox pe vârf de munte şi participarea la serviciul religios de la crucea de pe vârful Ouşoru este un gest de recunoştinţă pentru jertfa făcută de eroii neamului, este un semn că respectăm această zi de 14 septembrie.

Adresez mulţumirile primăriei tuturor celor care s-au ostenit să ajungă până aici şi celor care s-au ocupat ca organizarea să fie ireproşabilă. Cred că locul acesta binecuvântat, la 1639 de m, este plin de harul lui Dumnezeu, care ne dă putere tuturor prin Sfânta Cruce pe care am cinstit-o şi astăzi şi care ne veghează permanent de aici, de pe acoperişul Ţării Dornelor”.

Ca în fiecare an, primarul Dănuţ Candrea a adus la crucea de pe vârful Ouşoru o cruce frumoasă din grâu şi busuioc legată cu tricolorul.

Crucea vizibilă în întreaga depresiune a Dornelor

Crucea din vârf de munte este vizibilă în întreaga depresiune a Dornelor, de la Şaru Dornei şi Panaci, de la Tihuţa, Poiana Stampei şi Dornişoara, de la Poiana Negri, Iacobeni şi Mestecăniş şi chiar de pe Munţii Călimani.

Iniţiativa montării acestui simbol religios care a insuflat mereu românilor încredere, credinţă şi sentimentul de protecţie divină le aparţine silvicultorilor suceveni.

„Nu ne-a fost uşor, dar sunt încântat că am reuşi să ne adunăm în număr atât de mare pentru al cincilea an consecutiv, chiar când celebrăm şi Ziua Muntelui. Le sunt recunoscător tuturor celor care s-au implicat pentru ca şi pelerinajul de anul acesta să fie o reuşită: domnului primar Dănuţ Candrea şi Primăriei comunei Dorna Candrenilor, preacucernicilor părinţi, militarilor Batalionului de Vânători de Munte de la Roşu, dar şi tuturor colegilor mei care m-au sprijinit în organizarea acestui eveniment”, a spus Nicolae Hurghiş, şeful Ocolului Silvic Dorna Candrenilor.

În timpul Primului Război Mondial, pe vârful Ouşoru au fost lupte crâncene, mărturiile sunt prezente şi astăzi prin ceea ce a rămas din acele tranşee săpate în munţi, mulţi oameni au fost răniţi, alţii au murit aici, iar cinstirea eroilor şi ridicarea unei cruci este un gest bine-venit.

În cadrul slujbei religioase de pe vârful muntelui, preoţi au înălţat rugăciuni pentru cei prezenţi şi pentru cei care nu mai sunt printre noi, eroi care au înfăptuit Marea Unire şi eroii neamului căzuţi la datorie în Primul Război Mondial, când pe vârful Ouşoru s-au dat lupte grele.

Înălţarea Sfintei Cruci este cea mai veche şi cea mai importantă dintre sărbătorile creştine închinate cinstirii Crucii lui Iisus Hristos. Atât în calendarul bizantin, cât şi în cel latin, această sărbătoare se ţine pe data de 14 septembrie. Sărbătorirea descoperirii Sfintei Cruci în ziua de 14 septembrie este atestată la Ierusalim încă din secolul al IV-lea. Înălţarea Sfintei Cruci a început să se sărbătorească abia câteva secole mai târziu la Constantinopol, în 14 septembrie, când a fost rememorat, de asemenea, evenimentul readucerii la Ierusalim a Sfintei Cruci după ce fusese capturată de perşi.

14 septembrie este Ziua Muntelui înRomânia

Ziua Muntelui a fost stabilită în calendarul autohton pentru a atrage atenţia asupra problemelor şi potenţialului pe care îl prezintă zonele montane. Stabilită prin lege, conform art. 8, alin. (2) din Hotărârea nr. 715/2002, Ziua Muntelui marchează data tradiţională a încheierii păşunatului anual.

Această zi marchează frumuseţile şi bogăţiile României. Carpaţii reprezintă al doilea cel mai mare lanţ muntos din Europa, după Munţii Scandinaviei, având o lungime de aproximativ 1.500 km, din care aproximativ 800 km sunt pe teritoriul României.

De asemenea, acest moment constituie cadru pentru un dialog constructiv despre sărăcia şi izolarea de la munte, dar și numeroasele avantaje, cum ar fi oportunitățile turistice și mediul sănătos.

În România se află şi cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan, potrivit Guinness World Records – Crucea de pe Caraiman (Crucea Eroilor Neamului), monument construit între 1926 și 1928, pentru a cinsti memoria românilor care au murit în Primul Război Mondial.