Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Cum arată prima zi de școală la un liceu unde învață aproape 2.000 de elevi? O imensă mulțime pestriță care forfotește. Agitație, emoții, chicoteli și discuții însuflețite, preșcolari amestecați cu adolescenți care se pregătesc de absolvire.
La Liceul Tehnologic Cajvana încep anul școlar 1.892 de elevi din ciclul primar, gimnazial, liceal și postliceal. Este cea mai mare unitate de învățământ din județ, după numărul de elevi, alături de Liceul Tehnologic Vicovu de Sus, care are un număr aproximativ egal de școlari, potrivit conducerii de acolo. Sunt școli mamut, cu efective foarte bogate, care aduc după sine și probleme specifice.
Aproape 2.400 de elevi și preșcolari
La liceul din Cajvana, creșterea numărului de elevi din ultimii ani este spectaculoasă, datorită revenirii familiilor din diasporă, dar și creșterii natalității.
Pe mulți anii pandemiei i-au adus acasă, o parte și-au încheiat firesc socotelile cu străinătatea pentru a-și relua, după pauze mari, viața de aici. Numai în ultimii trei ani, efectivul de elevi a crescut cu peste 250, iar anul acesta liceul din Cajvana a înscris 41 de elevi întorși din străinătate.
Tot în Cajvana funcționează și o grădiniță cu peste 500 de preșcolari, distribuiți în 24 de grupe, în opt locații diferite.
Deci, în total, populația școlară se cifrează undeva la 2.400 de preșcolari și elevi, iar numărul lor este în creștere.
Prof. Nicolae Robu, directorul liceului, a menționat: „Numărul de elevi este într-o continuă dinamică. Vin elevi din străinătate, primim telefoane și pe parcursul anului școlar și trebuie să-i primim. Începem în septembrie cu un număr de elevi, dar mai crește pe parcurs. Avem 28 clase primare, 21 clase gimnaziale, 21 clase de liceu și 4 clase postliceale, la capacitate maximă, la liceu sunt și efective de 33 de elevi. Sunt din Cajvana, Todirești, Comănești, Botoșana, Poieni Solca, Gura Solcii, Arbore, Iaslovăț”.
Copiii plecați în străinătate rămân în contact cu „acasă”
Nu puține sunt provocările care risipesc liniștea dintr-o școală cu un număr atât de mare de elevi, dintre care mulți au învățat într-un sistem străin.
În lipsa unor programe concrete care să sprijine elevii întorși din străinătate, remigranți cum se numesc, greul cade pe umerii profesorilor care fac muncă voluntară pentru a le face procesul de adaptare mai puțin sinuos.
„Chiar dacă au trăit peste hotare, copiii de aici se integrează repede. Ei nu s-au rupt total de acasă, vin aici în vacanțele de vară, nu se desprind de comunitate, stau în contact cu bunicii, cu rudele, părinții vorbesc în română cu ei acasă. Problemele apar la limba română, la scris, la gramatică. Le e greu să scrie în limba lor, mulți știu doar să o vorbească. Pentru copiii care vin din afara țării nu există un sprijin, ar trebui să fie un program național de ore remediale pentru aceștia, pentru școlile care se confruntă cu asta, pentru activități de integrare, prin care orele profesorilor să fie plătite, nu pro bono. Am avut și elevi care au venit la începutul clasei a XII-a, evident că le-a fost greu”, spun oamenii școlii.
De regulă, din străinătate se întorc într-o primă fază mama și copiii, iar ulterior vine și tatăl acasă, familia reunindu-se.
Este un oraș care a crescut în mare parte din banii trimiși acasă de cei plecați la muncă în străinătate, care și-au făcut toate condițiile, „ca afară”.
Elevi mulți, nevoi pe măsură
Nici spațiile de care instituția de învățământ dispune nu mai sunt suficiente pentru afluxul mare de elevi veniți din străinătate, iar pentru ca aceștia să învețe în condiții optime este nevoie imperativă de încă un corp de clădire cu cel puțin 20 de clase.
De altfel, acest subiect a fost unul comun în discursul autorităților invitate la festivitatea de deschidere a anului școlar, de luni.
Primarul Gheorghe Tomăscu, deputatul Gheorghe Șoldan, dar și directorul școlii au vorbit de necesitatea unui nou corp de clădire, pe lângă cele șase ale liceului. În caz contrar, în 2, 3 ani, instituția va trebui să introducă un program cu 3 schimburi de elevi.
La un număr atât de mare de elevi și nevoile sunt pe măsură. Unitatea mai are nevoie de îngrijitori și mai mult personal auxiliar.
„Avem doar trei secretare, mult prea puțin, e un volum imens de muncă la acest număr de elevi”, spune Robu.
Acesta a mai menționat că mai are nevoie și de cel puțin 2 microbuze școlare cu peste 30 de locuri pentru a asigura transportul elevilor navetiști.
Elevi vin din străinătate, dar jumătate de absolvenți pleacă
Dintre absolvenții care termină liceul la Cajvana, cam jumătate pleacă peste hotare.
„Au rude acolo la care merg, dar se reîntorc în timp. Foarte puțini sunt cei care pleacă de tot, mulți merg să muncească și să strângă bani”, spun cei de la școală.
Directorul a menționat că încearcă, pe cât este posibil, să atragă absolvenții spre școală.
„Acum câțiva ani, 6, 7, ne-am confruntat cu o problemă, și anume lipsa profesorilor de matematică. Din opt profesori, rămăseseră doar doi. Am urmărit cei mai buni elevi din clasele a 11-a și a 12-a și i-am consiliat să urmeze matematica, la Iași și acum predau aici, la liceu. Sunt cinci foști elevi care acum predau matematica, iar rezultatele se văd și în promovarea de la examenele naționale”, a mai povestit prof. Robu.
