Campania de recoltare a grâului din județul Suceava nu s-a finalizat încă, fiind în plină desfășurare, însă există date generale despre producție și calitatea acesteia, la nivelul Direcției Agricole Suceava, care centralizează informațiile primite de la primării și ține legătura cu fermierii mai mari.
La finele săptămânii trecute erau recoltate aproximativ 8.000 de hectare cultivate cu grâu, dintr-un total de 20.000 de hectare, iar producția de până acum se cifrează în jurul valorii de 3.500 de kilograme la hectar.
Elena Claudia Gogu, directorul Direcției Agricole Suceava, a declarat că ”producția va fi în mod cert sub anii precedenți, însă dacă ne uităm la situația de la Bacău spre sud, încă stăm cât de cât bine. A fost un an greu, cu secetă și cu costuri mari de producție. Avem și fermieri care au obținut peste 6 tone de grâu la hectar, însă aici vorbim de tehnologie ridicată, de excepții. Pe suprafețe mici producțiile sunt însă mult mai mici, astfel că estimăm o producție medie de 3.500 de kilograme la hectar”.
În cazul rapiței, producția estimată este de 2.500 de kilograme la hectar.
Perspectiva fermierului: costuri mari, producție mică
Reporterii Monitorului de Suceava au contactat și câțiva fermieri, pentru a-și expune punctul de vedere. Firesc, aceștia văd situația mai problematic decât reprezentanții Statului.
Ilie Homeniuc, mare cultivator de teren în zona Siret, a precizat că producțiile sale la grâu sunt de 3,7-4,2 tone la hectar, la jumătate față de cele de anul trecut, unul care a fost bun pentru agricultură.
”Prețul la grâu este de 1,5 lei la kilogram, bunicel, dar care nu acoperă costurile de producție. Țineți cont că înainte aveam un cost de producție de 2.500 de lei la hectarul de grâu, iar în acest an acesta a fost dublu. În general, fermierii țin grâul, îl depozitează, așteaptă o creștere a prețului”, a explicat Ilie Homeniuc.
Combinația costuri mari (motorină, îngrășăminte etc.) și producție mică va duce foarte probabil la un preț în creștere la grâu și automat la pâine.
Prețul de plecare al grâului de la fermieri
Mihai Flutur, care cultivă teren între Suceava și Mitocu Dragomirnei, spune că a reușit o producție de 4,8-5 tone de grâu la hectar, dar a fost un norocos, având parte de ploaie mai multă în raport cu fermieri din localitățile aflate spre limita cu județul Botoșani, de exemplu.
”Totul este afectat din cauza secetei, asta este clar, mulți avem producții foarte mici, la jumătate față de anii trecuți. La ora actuală de la fermieri grâul pleacă cu 1,5-1,6 lei, e un preț bunicel. Nu știm ce va fi, dar prea multe motive de optimism nu avem”, a declarat Flutur.
Prețul pâinii ar putea crește cu 20%
Acesta este de părere că dacă și 2023 va fi un an prost, cu secetă, atunci se va putea vorbi de un dezastru pentru agricultură și pentru fermierii locali.
Conform unor estimări mai mult sau mai puțin oficiale, cu grâu puțin (județul Suceava are încă producție bună față de media din România) prețul pâinii va crește probabil cu 20%. Asta deși pâinea s-a scumpit în ultimele luni de cel puțin două ori.
Impactul ploilor recente la nivelul culturilor din județ
Cu privire la ploile care au căzut în zilele de duminică și luni, datele raportate la Direcția Agricolă Suceava arată că pe zona agricolă în 48 de ore au căzut între 7 și 32 de l/mp, în timp ce în zona montană precipitațiile au fost de 52 de l/mp. Concluzia acestor două zile cu ploi este că au căzut ceva precipitații, care ajută într-o oarecare măsură unele culturi, dar per ansamblu evident că nu a plouat suficient.
Ploaia va ajuta cartoful să-și revină, la fel și porumbul, dar într-un procent și mai redus. Floarea-soarelui este deja aproape de recoltare, astfel că este greu să mai apară o influență majoră.
„La cartof primele evaluări din teren sunt favorabile, cel puțin pe zona Calafindești. În cazul județului Suceava e un pic prematur să vorbim de zone calamitate de secetă”, a mai declarat Elena Claudia Gogu, directorul Direcției Agricole Suceava.
Culturile de toamnă par să fi fost afectate mai puțin de secetă, în timp ce în cazul porumbului, de exemplu, situația nu este deloc roz. Dacă mergem pe principiul se poate și mai rău, într-adevăr, un drum spre Iași sau București ne permite să observăm ușor cum porumbul sau floarea-soarelui arată mai rău față de ce este pe la noi.