Lucrări cu o semnificaţie aparte pentru comunitatea câmpulungeană, lansate recent la Muzeul Arta Lemnului

Oameni, gânduri, sentimente, cuvinte cu folos, muzică, artă, bucurii, întâlniri care nu se uită... Cam așa poate fi definit succint evenimentul cultural care a avut loc recent, pe 21 iulie 2022, la Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc, în Grădina Muzeului, unde s-au lansat, în prezența unui public numeros, două volume: „Iubi-te-vom, Doamne…!”, de Artemisia Ignătescu, și „Nu stau nicio clipă!”, de Mircea Rotaru Schemegner, lucrări cu o semnificaţie aparte pentru comunitatea câmpulungeană.

A fost o sărbătoare culturală la care au luat parte zeci de oameni iubitori de carte, iubitori de cuvânt, iubitori de tot ce înseamnă zestrea incontestabilă a unui popor transmisă cu generozitate de scriitori precum Artemisia Ignătescu, jurnalistă-cronicar a vremurilor, nonagenara cetăţean de onoare a municipiului Câmpulung Moldovenesc. Cu luciditate, cu multă delicatețe, cu multă iubire pentru locurile natale și pentru oamenii din Bucovina, autoarea „țese cuvinte cu miez” în volume nepieritoare de aproape un secol.

Cum să nu iubim și să nu prețuim un astfel de om-comoară!•„Două dintre personalităţile cele mai de seamă ale vieţii culturale câmpulungene”Evenimentul cultural a debutat cu un cuvânt de bun venit adresat tuturor participanților „doritori de cultură și frumos” de managerul Muzeului Arta Lemnului, Bogdan Stamatin. Salutul oficial i-a aparținut primarului municipiului Câmpulung Moldovenesc, ing. Mihăiță Negură, care a vorbit și din perspectiva unui mare iubitor, dar și creator de cultură (ca pictor). Scriitoarea Artemisia Ignătescu, înconjurată de oameni dragi și multe buchete de flori, a pus un bun început întregii manifestări culturale, din perspectiva a aproape unui secol închinat comunității și prin viețuirea întru cultură.

Ea a salutat prezența familiei din comuna natală, Păltinoasa, a tuturor oamenilor generoși care i-au îmbogățit trăirile. Prof. dr. Luminiţa Ţaran, moderatoarea evenimentului, a prezentat, pe scurt, cele două cărți, „Iubite-vom, Doamne…”, de Artemisia Ignătescu, și „Nu stau nicio clipă!”, de Mircea Rotaru Schemegner, „două dintre personalităţile cele mai de seamă ale vieţii culturale câmpulungene”, plecând de la afirmația lui Mircea Rotaru: „Arta este o rană transformată în lumină”. Apoi, s-a ținut un moment de reculegere pentru cei „petrecuți din lume”, dar rămași în conștiința colectivă prin frumusețea artei: Mircea Rotaru, George Bodea, Constantin Bărboi, Dragoș Nisioiu, Vasile și Otilia Sfarghiu, Filon Lucău, Simion Tudurean, Constantin Rusu Bucovineanu, Gheorghe Ungureanu, Anghel Popa, Ion Maftei, Dan Paladi, Aurora Sârbu.

Artemisia Ignătescu, „un nume cât un cer”

Stavrofora scriitoare Elena Simionovici, de la Mănăstirea Voroneț, președinta de onoare a Societății Scriitorilor Bucovineni, a prezentat „frumusețea lăuntrică și spirituală a unui om deosebit, Artemisia Ignătescu”. Prof. dr. Ion Filipciuc ne-a îmbogățit cu trăirile „pe viu” despre Mircea Rotaru, ca un fel de „uomo universale”, profesor, sculptor, pictor, compozitor, cineast. Scriitoarea și bibliotecara Luminița Ignea a vorbit despre Artemisia Ignătescu ca despre „un nume cât un cer”, „o frescă a Paradisului bucovinean contemporan”, o „adevărată Cântare a Omului”.

„Frescă vie a Paradisului bucovinean contemporan, opera doamnei Artemisia Ignătescu - un nume cât un cer – este despre , eroi ai timpului trăit cu folos, cărora cititoarea de aure le-nveșnicește numele, chipul și fapta”, a spus Luminița Ignea, membră a Societății Scriitorilor Bucovinei.De asemenea, preotul dr. Ilie Macar, cel care a și prefațat cartea Artemisiei Ignătescu, ne-a dezvăluit și latura duhovnicească a scriitoarei, ca „un exemplu de maternitate spirituală și frățietate creștină”. Volumul de față, a mai spus preotul dr. Ilie Macar, „se vrea a fi un omagiu de iubire, recunoștință și prețuire față de cei care au realizat lucruri frumoase în orașul de la poalele Rarăului, sentimente exprimate, de ce nu, în numele nostru, al câmpulungenilor”.

Mircea Rotaru, un mare împătimit de creație

Prezent la eveniment, poetul Sebastian (Sebi) Crăciun din Câmpulung Moldovenesc a spus despre Artemisia Ignătescu că „la cei peste 90 de ani pe care îi are, dintre care 70 în slujba presei, se încăpățânează să scrie despre istoria orașului și a Bucovinei în general, și o face pentru că e convinsă că va ajuta oamenii, ca peste veacuri, să fie mândri că sunt de unde sunt. A trăit, a făcut și a scris istorie, și tot la posteritate se gândește”. Marcela Toperțer, fiica lui Mircea Rotaru, a evocat personalitatea tatălui său, ca un mare împătimit de creație. Cornel Bărbulescu a recitat din poezia lui Mircea Rotaru.

Vă prezentăm câteva versuri din poezia „Românul”, scrisă de poetul Mircea Rotaru: „Românul nu crede-ntr-o singură viață, / Trăiește și două și trei și mai multe, / Îi place să cânte, îi place s-asculte, / Îi place și marea și bradul în munte, / Îi dragă vioara și cântul de joc, / Îi place și doina din fluier de soc, / Și basmul cu tâlcuri înscris mai de mult / Citit doar în pace pe prispa de lut, / Și liniștea codrilor, câmpul cu flori, / Scăldate în soare în mii de culori, / Și-și zice din suflet și-n grai românesc: / Aceasta mi-e țara și voi să trăiesc.”Publicul și-a apreciat creatorii prin reprezentanți de seamă: profesoara și scriitoarea Alina Andruhovici Lucău, ing. dr. Neculai Marcel Flocea, președintele Cenaclului literar-umoristic „Țara de Sus” din Câmpulung Moldovenesc, prof. dr. ing. Ion Barbu, stavrofora dr. Gabriela Platon, stareța Mănăstirii Voroneț, poeta Gabriela Braha, Mihai Rotaru, fratele cel mic al poetului Mircea Rotaru etc.

Concert. Mărturisiri. Porți deschise spre cultură

Corala „Academica”, sub noua baghetă a dirijoarei Irina-Maria Niga, a concertat divin la lăsarea serii, spre încântarea publicului. Preotul, profesorul și muzeograful Mihai Botezat a evocat „o viață de om, ca un secol de cultură - Artemisia Ignătescu”. La final, scriitoarea Artemisia Ignătescu, „omul care a scris istoria Ocolului Câmpulungului, timp de aproape un veac”, a mărturisit că scrierile sale reprezintă „dorința mea de a-I mulțumi Creatorului pentru tot ce-am realizat în toți cei 94 de ani de viață pe care-i am…”.

Directorul Muzeului Arta Lemnului, Bogdan Stamatin, gazda evenimentului, a încheiat manifestarea, asigurându-i pe cei prezenți „că porțile culturale ale muzeului rămân mereu deschise”.