Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Perioada pandemiei, cu limitări de tot felul și restricțiile aferente, a lăsat în rândul elevilor angoase, anxietăți, specialiștii apreciind că adolescenții au fost cei mai vulnerabili în tot acest timp.
Atât starea de urgență, dar mai ales revenirea la viața normală de după perioada de restricții le-au făcut cunoștință cu emoții puternice, sentimente de izolare, dorința de însingurare.
Profesor consilier școlar Gabriela Gagniuc a lucrat în ultimul an cu zeci de adolescenți care au avut nevoie de ajutor pentru a căpăta mai multă încredere în ei, pentru a-și gestiona tumultul de emoții apărut imediat ce perioada școlii în online s-a încheiat.
„În ultimul an am lucrat cu elevii de la Colegiul de Industrie Alimentară Suceava și cu certitudine pot spune că perioada în care școala s-a desfășurat online, de fapt toată perioada pandemiei, a avut un impact puternic asupra lor din punct de vedere emoțional și, într-adevăr, a fost nevoie de timp până să se readapteze mediului școlar, să fie vizibili în clasă și să relaționeze unii cu alții. Perioada de revenire a fost una dificilă pentru ei. S-au obișnuit să stea singuri, să stea în spațiul lor, iar în momentul în care au revenit în sala de clasă le-a fost greu să interacționeze. Majorității i-a convenit foarte mult perioada din online, mai greu a fost să se readapteze în mediul școlar sau în aglomerație. Lor le place această însingurare, cred că e în construcția acestei generații să fie în solitudine”, a mărturisit prof. consilier școlar Gabriela Gagniuc.
„Sunt trăiri interioare foarte puternice, e o tranziție accentuată”
Consilierul școlar a accentuat că pandemia și tot ce a impus aceasta, limitarea drastică a deplasărilor şi interacţiunilor umane, s-a reflectat în special în rândul adolescenților.
„Tendința lor este să fie interiorizați, iar dorința asta se manifestă în special în jurul adolescenței, la 14 – 17 ani, adolescență care vine cu nevoia de independență, cu nevoia de a se desprinde de mediul familial, de părinții care până în acel moment le erau modele. Sunt trăiri interioare foarte puternice, e o tranziție accentuată. În perioada gimnaziului sunt mai sociabili, creează mai ușor relații de prietenie, însă adolescența aduce transformări profunde”.
Perioada îndelungată de școală online le-a diminuat semnificativ deprinderile sociale, abilitățile de relaționare, dorința de a aparține unui grup.
Prof. Gagniuc a povestit că a întreprins numeroase activități la clasă, a câștigat pas cu pas încrederea elevilor, pentru ca mai apoi aceștia să apeleze la consilierea individuală, 1 la 1, unde învață să-și gestioneze și să înțeleagă emoțiile și noile trăiri.
„Asigurându-i că discuțiile noastre sunt confidențiale am reușit să descopăr trăirile lor, nevoile, ce îi preocupă în viața lor de la școală, de acasă, în relațiile cu prietenii. Am lucrat cu ei ca să se accepte pe ei, să creeze amintiri, să se unească, să lucreze împreună”, a mai specificat prof..
De menționat că Gabriela Gagniuc este unul dintre cei trei candidați care au obținut, în acest an, nota 10 la proba scrisă a concursului de titularizare, disciplina Consiliere psihopedagogică.
După pandemie,tinerii au intrat într-o altă criză emoțională, cea generată de război
De asemenea, mai multe școli, printre care și Colegiul Alimentar, s-au alăturat proiectului „Din grijă pentru copii”, inițiat de Ministerul Educației, tocmai pentru a atenua din efectele pandemiei asupra stării de bine a copiilor cu posibile repercusiuni pe termen scurt, mediu și lung.
Structurat pe trei etape (Înțelegerea emoțiilor de bază, Exprimarea emoțiilor și Reglarea emoțională, controlul și recunoașterea lor), proiectul le-a permis diriginților și consilierilor școlari să-i implice pe elevi în activități, să se folosească de materiale și de jocuri pentru a-i determina pe adolescenți să vorbească despre ei, despre emoțiile lor, să lucreze în echipă, să interacționeze, să răspundă la provocări.
„Îmi place să lucrez cu adolescenții, mă pot conecta cu ei foarte ușor, ei au nevoie de cineva să îi asculte, să le pună întrebările potrivite pentru a descoperi ei răspunsurile și soluțiile, dar asta se face în timp. Au venit la cabinet, au discutat 1 la 1, asta m-a bucurat cel mai mult. Nu se întâmplă instant, am mers foarte mult la clasă, am povestit cu ei, mi-am arătat eu vulnerabilitățile, am povestit din experiențele mele, din ce am citit, le-am oferit exemple concrete, s-au regăsit și au avut curajul să vină la mine la cabinet”, a mai punctat prof..
Nevindecați după trauma pandemică, oamenii au intrat într-o altă criză emoțională, cea generată de războiul de la granița României. Gabriela Gagniuc a explicat că starea de nesiguranță și teamă au avut ecou și în rândul școlarilor, transmisă mai ales din familie, de cei apropiați.
Inspector școlar adjunct – „Îi rog pe profesori și pe directori să creeze o stare de bine în școală”
Despre urmele adânci ale pandemiei, a discutat și inspectorul școlar adjunct, prof. dr. Petru Crăciun, într-o intervenție televizată.
Acesta a constatat că din cauza perioadei pandemice, dublată de izbucnirea războiului în Ucraina, elevii au o stare interioară de neliniște, iar unii trec chiar prin episoade depresive.
„De aceea îi rog pe profesori și pe directori să creeze o stare de bine în școală, copiii să vină liniștiți. Atitudinea directorilor contează foarte mult, să nu se suie pe un tron și să fie dictatori. Rolul lui este să creeze o atmosferă plăcută, în care elevii să progreseze, iar un rol important aici îl au și consilierii din cabinetele școlare”, a subliniat Crăciun.
