Teo Trandafir și Andreea Marin, persoane vătămate într-un dosar privind tineri care înșelau suceveni în numele vedetelor

Procurorii de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Serviciul Teritorial Suceava, au trimis în instanță recent un dosar privind patru inculpați, din care trei frați, într-un dosar privind înșelăciuni comise prin campanii umanitare inventate, promovate pe Facebook prin intermediul unor conturi false, deschise pe numele vedetelor Teo Trandafir și Andreea Marin, în vogă în perioada comiterii faptelor, 2015-2016.

Având în vedere că li s-a prejudiciat imaginea, cele două vedete au fost audiate de procurori. Teo Trandafir a ales să aibă calitatea de parte vătămată în dosar, în timp ce Andreea Marin a dat declarații ca persoane vătămată, dar a rămas în dosar doar cu calitatea de martor. 

Au afectat imaginea și credibilitatea vedetelor în fața publicului

„Inculpații au creat, fără drept, în rețeaua electronică Facebook conturi fictive pe numele vedetelor TV, postând fotografii reale ale acestora, alături de informații personale (reale sau fabricate) care prin natura lor au cauzat prejudicii morale și de integritate, afectând imaginea și credibilitatea vedetelor în fața publicului, public care în prezent se poate manifesta neîncrezător în cazul  derulării unor campanii umanitare autentice pe care acestea le-ar putea organiza”, au arătat procurorii DIICOT.

Foarte multe victime și bani mulți

Iulian Vlad Lăcătuş, în vârstă de 22 de ani, Alexandru Ovidiu Lăcătuş, de 23 de ani, Valentin Lăcătuş, în vârstă de 18 ani, fraţi, şi Constantin Cătălin Negru, în vârstă de 23 de ani (vârstele sunt de la data comiterii faptelor), toţi din Neamţ, sunt inculpaţii din acest dosar.

Liderul grupului a fost Iulian Vlad Lăcătuș, acesta fiind acuzat că a constituit grupul infracțional organizat în cadrul căruia s-a acționat în mod coordonat, prin crearea de conturi fictive în rețeaua de socializare Facebook, inițiind campanii umanitare nereale și determinând numeroase persoane de a le trimite sume de bani, obținând astfel beneficii materiale.

Anchetatorii au adunat inițial probatoriu despre 273 de persoane care le-au transmis celor patru, prin diferite metode, aproape 35.000 de dolari. Oamenii credeau că ajută familii nevoiaşe, în urma apelurilor făcute de Andreea Marin sau Teo Trandafir, însă în realitate vorbeau pe reţeaua de socializare cu tinerii amintiţi mai sus.
Multe dintre victime au fost din Suceava, asta și în condițiile în care poveștile inventate erau legate tot de drame petrecute prin Suceava.

În jur de 80 de victime și-au menținut plângerile și sunt părți civile sau părți vătămate în procesul care va începe la Tribunalul Neamț.

Victimele se bucurau că sunt abordate de ”vedete” și picau în capcană

Strategia celor doi includea mai mulţi paşi: după ce creau pe Facebook conturi cu numele unor persoane publice, abordau, pe această reţea de socializare, diverse persoane şi le întrebau dacă nu vor să ajute oameni nevoiaşi, de regulă copii, cazuri care au fost prezentate în cadrul unor emisiuni TV şi erau de notorietate. Al doilea pas consta în faptul că „vedeta” se scuza că a trimis din greşeală mesajul, în realitate vrând să-l trimită altcuiva, după care le spunea celor abordaţi pe Facebook că, dacă doresc să ajute, le poate spune mai pe larg despre ce este vorba.

Pentru cine pica în capcană şi era bucuros că se întreţine pe Facebook cu o vedetă, pasul trei consta în oferirea de detalii cu privire la cazul umanitar. De exemplu, într-un caz, povestea era că doi sau trei copii din comuna suceveană Vereşti au rămas orfani după un incendiu la casă şi au rămas în grija bunicilor. Aceştia din urmă trebuiau să dovedească faptul că sunt apţi să crească nepoţii cu o sumă de bani, o garanţie financiară. Pentru ca micuţii să nu ajungă la stat, se apela la mila oamenilor de bine. Cei care erau impresionaţi de poveste erau îndrumaţi cum să trimită banii, prin Western Union sau MoneyGram.

Copii crescuți în plasament, au pus la cale un plan relativ ingenios, dar la care a contribuit și naivitatea victimelor

Iulian Vlad Lăcătuş, considerat liderul grupului, a declarat că peste 150 de persoane i-au trimis doar lui bani în această poveste.

Iulian Vlad Lăcătuş a mărturisit că şi-a cumpărat cu banii primiţi de la oamenii de bine, care voiau să ajute, telefoane mobile, tablete, laptopuri, haine, mâncare, inclusiv o maşină.

Tinerii provin din familii dezorganizate, fiind dați în plasament de la vârste foarte mici.

Cei patru vor fi judecați pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, fals informatic în formă continuată și înșelăciune în formă continuată.

Din ancheta coordonată de DIICOT Suceava rezultă că tinerii îşi selectau atent victimele, după discuţii în mediul on-line care îi ajutau să-şi dea seama ce şanse de reuşită au. Cele mai multe victime erau persoane în vârstă, unele plecate în străinătate şi cu o situaţie financiară bună. Chiar dacă au dat dovadă de inventivitate, iar ideea de a se folosi de numele unor vedete a dat roade (inventivitate cel puțin dacă ne raportăm la perioada comiterii faptelor), nu se poate spune că metoda lor era una ieşită din comun. O doză de naivitate a existat din păcate la mai toate victimele. 

Deşi au pus la cale un mod de înşelăciune care a dat roade, tinerii nu şi-au luat totuşi prea multe măsuri de precauţie, în ideea de a nu putea fi prinşi. Anchetatorii au arătat că în cursul anului 2015, până să fie cercetaţi în cadrul unui dosar penal la Iaşi, inculpaţii îşi postau numerele de telefon pe Facebook şi nu se sfiau să discute telefonic cu victimele şi ulterior să ridice personal bani de la bancă.

Deși frați, trei dintre inculpați s-au cunoscut târziu, la limita vârstei de majorat, după ce au crescut, fiecare, prin plasament.