Refugiații nu se pot angaja la o instituție din România nici măcar ca portar sau la spații verzi

Războiul din Ucraina și criza refugiaților au declanșat un val de simpatie și de solidaritate față de oamenii care au fugit din cauza conflictului militar și au căutat adăpost în România. Politicienii s-au întrecut în a anunța măsuri de sprijin pentru refugiați, printre care și derogări pentru piața muncii. În timp, nivelul de empatie s-a diminuat, războiul nu dă semne că s-ar încheia prea curând, iar cei care au optat pentru azil și solicitarea statutului de refugiat în România își caută slujbe pentru a-și putea întreține familia.

Conform Ordinului nr. 301 din 9 martie 2022 emis de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale pentru aprobarea procedurii de încadrare în muncă a cetățenilor ucraineni care provin din zona de conflict armat din Ucraina, angajarea se face în baza actului de identitate, pașaportului sau a altui document care atestă identitatea și a declarației pe proprie răspundere. Excepție de la aceste prevederi fac profesiile medicale (medic; medic dentist; farmacist; asistent medical generalist; moașă; medic veterinar), cea de arhitect, jurist și alte profesii reglementate din România.

Un alt act normativ se referă la dreptul la muncă al solicitanților de azil și al celor care primesc azil în România, respectiv al persoanelor care au primit statutul de refugiat. Conform art. 20 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, din momentul recunoașterii statutului de refugiat, cetățeanul străin are dreptul de a fi angajat de persoane fizice și juridice, să exercite acte și fapte de comerț, inclusiv activități economice în mod independent, în aceleași condiții ca și cetățenii români. De asemenea, OUG nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României prevede, la art. 5 lit. C, că străinii care au dobândit o formă de protecție în România pot fi încadrați în muncă sau, după caz, pot presta muncă la persoane fizice sau juridice, fără autorizație de muncă.

În realitate, persoanele cu statut de refugiat în România au acces doar la locuri de muncă din sistemul privat și de cele mai multe ori doar la slujbe prost plătite, indiferent de calificarea pe care o au și de abilitățile practice.

La concursuri pentru locuri de muncă în instituții ale statului nu se pot înscrie chiar dacă teoretic și practic ar face față posturilor. Un inginer, un profesor, un medic sau un economist cu statut de refugiat nu se pot angaja, în perioada deloc scurtă care o presupune echivalarea studiilor și calificărilor, nici măcar ca portar, îngrijitor la spații verzi, brancardier sau infirmier în sistemul de stat din România, și asta deoarece cetăţenia română, cetăţenia altor state membre ale Uniunii Europene sau a statelor aparţinând Spaţiului Economic European este prima condiție prevăzută în regulamentul de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, din HG nr. 286/ 2011. Posturi pentru care cetățenii români au nevoie de opt clase sau de studii medii nu sunt accesibile și cetățenilor refugiați în România, indiferent de pregătire, competențe lingvistice și profesionale sau de deficitul de oameni calificați pe piața muncii.