Aproape jumătate dintre copiii suceveni cu vârste între 7 şi 15 ani sunt cu exces ponderal

Date îngrijorătoare în urma unui studiu realizat de studenții de la Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, Facultatea de Medicină și Științe Biologice, specializarea Nutriție și Dietetică, anul I, coordonați de dietetician Daniela Bălănucă și nutriționist Carmen Chauciuc. Pe parcursul a 6 săptămâni, studenții au evaluat 418 elevi de la Școala Gimnazială Nr. 10 Suceava. Este vorba de elevi cu vârste cuprinse între 7 şi 15 ani.

În urma evaluării clinice nutriționale, s-a constatat că 46% dintre elevi au exces ponderal. Mai exact, 102 elevi sunt supraponderali (24%), 91 elevi prezintă obezitate (22%), 10 elevi (2%) sunt subponderali și doar 215 elevi (52%) sunt normoponderali din totalul de elevi evaluați. Studiul a putut fi realizat cu sprijinul cadrelor didactice și al directorului Rodica Zimbru, iar scopul campaniei este acela de depistare, conștientizare și prevenție a obezității infantile. Asta în condițiile în care estimările recente sugerează că la nivel global aproximativ 17% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 2 și 19 ani sunt obezi, iar în țările Uniunii Europene și SUA s-a ajuns ca 1 din 3 copii să aibă o greutate peste limita normală.

”România nu stă deloc mai bine la acest capitol al excesului ponderal la copii. Obezitatea de cauză neendocrină la nivel de țară rămâne pe locul doi în topul afecțiunilor cronice, iar dinamica prevalenței acesteia se înscrie cu valori crescătoare, de la preșcolari până la elevi de liceu, cu o incidență mai crescută a obezității la copiii de sex feminin și la cei din mediul urban.Aceste tendințe îngrijorătoare reflectă atât lipsa de educație nutrițională a părinților și copiilor, gradul ridicat de urbanizare și digitalizare ce predispune spre sedentarism, precum și marketingul agresiv la anumite produse alimentare și băuturi nesănătoase. Obezitatea la copil nu reprezintă doar o problemă de aspect fizic. Excesul ponderal al copilului persistă frecvent până la vârsta adultă, cu o rată de până la 80%. Astfel implicațiile fizio-patogenice și metabolice ale obezității sunt de durată și determină apariția altor afecțiuni cronice cu costuri ridicate pentru societate, cum ar fi: boli cardiovasculare, creșterea rezistenței la insulină și apariția diabetului zaharat de tip 2, dislipidemie, steatoză hepatică, anomalii menstruale, afecțiuni ale pielii, sindrom de apnee în somn și probleme ortopedice. În ceea ce privește vârsta și statusul ponderal, s-a observat o corelația semnificativ statistică (negativă) în cazul fetelor, unde p = -0.024, ceea ce indică faptul căstatusul ponderal scade invers proporțional cu vârstă și o corelație (pozitivă) între vârstă și status ponderal în cazul băieților, unde p = 0,099, ceea ce indică faptul că statusul ponderal crește proporțional cu vârsta”, a arătat dieteticianul Daniela Bălănucă.

”Prevenția este unanim recunoscută ca fiind opțiunea cea mai bună de combatere a supraponderalității și obezității”

Cu ocazia acestui studiu s-au observat factorii implicați în obezitatea infantilă (genetici, de nutriție, psihologici, endocrini, sedentarismul) şi s-a făcut prevenţie prin informarea corectă a elevilor și părinţilor acestora în ceea ce priveşte implicaţiile obezităţii infantile pe termen lung asupra sănătăţii copiilor.

”Prevenția este unanim recunoscută ca fiind opțiunea cea mai bună de combatere a supraponderalității și obezității, iar datele de supraveghere nutrițională sunt esențiale pentru proiectarea, implementarea și evaluarea în mod eficient a politicilor și strategiilor de contracarare a acestui fenomen. În același timp, familia are un rol important în ceea ce privește comportamentul alimentar al copilului.

Societatea în ansamblul ei trebuie să se concentreze asupra factorilor determinanți, părinții trebuie să înțeleagă pericolul pe care obezitatea îl poate avea asupra copilului lor atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Intervențiile trebuie să se axeze asupra tuturor determinanților și trebuie personalizate pentru fiecare copil în parte, astfel încât rata obezității să scadă și să ducă la o societate sănătoasă în ansamblu”, a mai arătat Daniela Bălănucă.

Un copil de 8 ani cu greutatea de 40 de kilograme trebuie să consume zilnic 2,4 litri de apă

Dieteticianul Daniela Bălănucă a enumerat și cauzele pentru care copiii prezintă obezitate sau exces de greutate, cum trebuie acționat pentru a preveni aceste aspect, dar și cum ar trebui să arate meniul pentru a evita această problemă tot mai acută.

Printre cauzele problemelor de greutate la copii se numără:

• Familii ocupate care gătesc mai puțin acasă și mănâncă din ce în ce mai mult în oraș;
• Accesul facil la mâncare ieftină, de timp fast-food sau junk food;
• Porții din ce în ce mai mari atât în restaurante, cât și acasă;
• Consumul ridicat de zahăr, mai ales din băuturi carbogazoase îndulcite;
• Copiii petrec din ce în ce mai puțin timp jucându-se afară și din ce în ce mai mult în casă în fața ecranelor;
• Limitarea accesului la programe sportive în interiorul școlilor.

Primul pas în tratamentul obezității infantile este conștientizarea de către părinți a problemei. Dieta copilului trebuie personalizată, urmată numai la indicațiile unui specialist în domeniu (nutriționist-dietetician), pentru că o alimentație necorespunzătoare îl poate opri din procesul de creștere. 

Intervenția terapeutică în obezitatea infantilă este:

• reducerea/stagnarea ponderală în condițiile creșterii accentuate în înălțime specific la această vârstă;
• prevenirea/tratamentul complicaţiilor obezității;
• menţinerea pe termen lung a rezultatelor terapeutice pozitive.

În ceea ce privește meniul zilnic, potrivit dieteticianului Daniela Bălănucă, ar trebui să fie format din 3 mese principale și 1-2 gustări și să cuprindă produse din toate grupele de alimente (5 la număr). Pentru ca dieta să fie echilibrată trebuie să se țină cont și de frecvența cu care se consumă aceste alimente:

• legumele - zilnic, la fiecare masă dacă se poate;
• fructe - zilnic, ca și gustare sau desert;
• produse făinoase – de 3-5x/zi;
• produse lactate – minim o porție/zi;
• carne – de 3-5x/săptămână;
• pește – de 2-3x/săptămână;
• leguminoase – de 2-3x/săptămână,
• semințe și fructe oleaginoase – de 3-5x/săptămână;
• grăsimi – zilnic, dar în cantitate redusă;
• produse de patiserie și snacksuri – ocazional;
• zahăr, dulciuri, sucuri – ocazional.

”La acestea se adaugă hidratarea corespunzătoare. Cantitatea de apă se calculează în funcție de greutatea corporală și de temperatura de afară. De exemplu, un copil cu vârsta de 8 ani și o greutate de 40 kg trebuie să consume minim 2,4 l apă/zi! Micul dejun trebuie să conțină făinoase (pâine, cereale) și produse lactate pentru ca energia de care organismul are nevoie să se elibereze treptat. Prânzul înseamnă o masă caldă, gătită și ar fi bine să conțină și o ciorbă, care este un aliment echilibrat, dar și dietetic. După-amiază, în organism are loc o sinteză de hormoni care cer zahăr, așa că ora 16:00, cel târziu 17:00, este ideală pentru o gustare. Cina înseamnă o masă redusă cantitativ, dar și ușor digerabilă, pentru un somn odihnitor”, a concluzionat Daniela Bălănucă.