Secetă accentuată de 10 luni în județ. Afectarea producțiilor agricole este o certitudine

Seceta pedologică afectează deja la modul serios agricultura județului Suceava, într-un context general extrem de prost, cu mare parte din continentul european puternic afectat de lipsa de precipitații. Cel mai îngrijorător este că zonele propice agriculturii din județul nostru au acum un nivel de precipitații foarte scăzut, la valorile care erau specifice în anii trecuți în Tulcea, Constanța sau Caracal.

De altfel, seceta pedologică accentuată se vede deja clar și pe cursurile mari de apă. Pe râurile Moldova, Siret și Suceava nivelul apei a scăzut vizibil, cotele fiind la mai puțin de jumătate față de normal. Râul Humor, care traversează Gura Humorului, spre râul Moldova, a ajuns să fie un firicel de apă.

Secetă pedologică accentuată – deficit de 200 de l/mp

Datele oficiale pe care le are Direcția Agricolă Suceava, în baza măsurătorilor efectuate la nivelul solului agricol de specialiștii în pedologie, arată că în ultimele zece luni de zile, din luna septembrie a anului trecut și până acum, s-au înregistrat, în medie, precipitații constând în 261 de litri/metrul pătrat. Atât s-a adunat în sol în cele zece luni, cu valori foarte scăzute și în iunie, o lună care în mod normal era una bogată în precipitații.

În iunie, nivelul de precipitații a fost de 39 de l/mp, în mai de doar 26 de l/mp, în aprilie 56 de l/mp, iar în martie de 91 de l/mp. Toate valorile sunt mici și foarte mici.

Silviu Bogdan Pricop, directorul adjunct al Direcției Agricole Suceava, ne-a declarat că într-un an bun, cu precipitații suficiente, cum au fost în mare parte ultimii doi ani, la nivelul celor zece luni de zile erau înregistrați undeva la 450 de litri la metrul pătrat de terenul agricol. Așadar, avem acum un deficit de 200 de l/mp.

În alți termeni, și mai concreți, asta înseamnă o secetă pedologică accentuată. Sunt afectate toate culturile, inclusiv grâul, aflate aproape de recoltare, care se usucă. Culturile mai târzii, porumbul și cartoful, sunt afectate cel puțin la fel de mult. Din păcate, este o certitudine că producțiile vor fi mult sub medie. Cât va mai ploua în perioada imediat următoare ar putea aduce o parțială salvare pentru porumb, în special, sau, din contră, un dezastru total.

Un cumul de factori care nu are cum aduce ceva bun

Seceta și producțiile mici se suprapun peste o perioadă critică, în care cultivatorii medii și mari au avut de suportat cheltuieli mult mai mari, din cauza dublări prețului carburanților și o dublare, chiar triplare a prețului la îngrășământ.

Efectul acestui șir de costuri, suprapus peste o producție scăzută, nu este greu de anticipat. Vom avea prețuri record la produsele agricole care vor fi pe piață.

Foarte probabil, imediat, din toamnă, vom avea prețuri record la grâu, porumb și cartof.  

Chiar dacă prețul pâinii a crescut deja de două ori relativ recent, pare doar o chestiune de timp până când se vor face noi ajustări. Cu alte cuvinte, pâinea riscă să devină un lux, iar de acum încolo mare parte din ce câștigăm va fi doar pentru consum, asta într-un scenariu relativ optimist în care va mai exista suficientă marfă pe piața europeană.

Producțiile vor fi la jumătate 

Ilie Homeniuc, unul dintre cultivatorii mari de teren din zona Siret, a confirmat și el că pe zona Siret-Bălcăuți-Grămești se înregistrează o secetă accentuată.

”Pe zona Rădăuți-Dornești a mai plouat, dar din păcate pe arii destul de restrânse, iar spre Siret precipitațiile nu au mai ajuns. În cazul grâului, care merge spre coacere, deja nu se mai poate schimba mare lucru. Estimez o producție de 3-4 tone la hectar, față de 7 tone, cât a fost în anii anteriori”, a declarat Ilie Homeniuc.

Acesta a subliniat că seceta este doar problema care pune capac unei agriculturi deja cocoșate de prețurile exorbitante la îngrășământ, carburanți și nu numai.

Din păcate, irigațiile pe suprafețe mai mari sunt doar o amintire pentru agricultorii în vârstă, din perioada în care exista încă un sistem bine pus la punct. Acum, irigațiile sunt doar investiții izolate ale unor cultivatori.

Un exemplu ar fi Mihai Flutur, fermier de ani buni în zona Lipoveni, care are sistem de irigații pentru aproximativ 10 hectare de teren cultivat cu cartof. Acestea sunt însă exemple care nu au cum schimba situația generală.