Mormântul monument istoric al lui Nicolae Gane, restaurat de Asociaţia „Fălticeni Cultural”

Sâmbătă, 25 iunie, la cimitirul Eternitatea din Iaşi a avut loc slujba de resfinţire a mormântului monument istoric al lui Nicolae Gane, în urma lucrărilor de restaurare şi amenajare. Serviciul religios a fost oficiat de un sobor de preoţi, răspunsurile fiind oferite de Corul Marii Uniri. Mormântul monument istoric a fost restaurat la iniţiativa managerului Ateneului Naţional din Iaşi, Andrei Apreotesei, cu sprijinul Primăriei Municipiului Iaşi şi al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Iaşi, întregul proiect fiind finanţat de Asociaţia „Fălticeni Cultural”, al cărei președinte este părintele Liviu Mihăilă.

La evenimentul de la Iaşi au participat primarul municipiului Fălticeni, Cătălin Gheorghe Coman, şi primarul Iaşiului – Mihai Chirica, preşedintele Asociaţiei „Fălticeni Cultural” – preotul Liviu Mihăilă, directorul Colegiului Naţional „Nicu Gane” – prof. Codrin Benţa, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România Filiala Iaşi – scriitorul Cassian Maria Spiridon, dirijorul  Corului Marii Uniri, Andrei Fermeşanu, ieșeni pasionaţi de istorie şi cultură.

„Este un eveniment frumos, un eveniment necesar pentru că avem obligația și datoria să cinstim așa cum se cuvine numele înaintașilor noștri. Personalitatea lui Nicu Gane este definitorie și este foarte importantă pentru municipiul Fălticeni, cât și pentru municipiul Iași. Sunt două orașe, chiar dacă Fălticeniul este mai mic, efervescente în ceea ce privește activitatea culturală, care colaborează pe plan cultural, actori și artiști ieșeni, scriitori, pictori fiind prezenți permanent la Fălticeni cu spectacole, expoziții, lansări de carte”, a spus primarul Cătălin Coman.

„Nicu Gane a ţinut în mână un condei luminos”

Profesorul Nicolae Sturzu, fost director al Colegiului Naţional „Nicu Gane”, a susţinut un discurs în cadrul evenimentului în care a prezentat personalitatea scriitorului şi omului politic Nicolae Gane, membru titular al Academiei Române.

„Puţini ştiu azi că Nicu Gane a scris peste 30 de nuvele şi povestiri, că a dat prima traducere în limba română a <Infernului> lui Dante Alighieri, că a tradus din Dostoievski, pentru vremea aceea, la sfârşitul secolului XIX, însemnând foarte mult. Puţini ştiu că Nicu Gane a fost unul dintre primii scriitori din epoca modernă care au fost traduşi în limba germană, fiind primit în Germania de iubitorii de literatură ca un contemporan, nu ca un scriitor de odinioară. Din păcate ultimii ani ai vieţii, aşa cum se întâmplă deseori cu oamenii iluştri, au fost umbriţi de anumite ranchiune pe care le-au purtat unii dintre contemporani, din păcate chiar apropiaţi ai lui din cadrul Cenaclului Junimea şi al Convorbirilor Literare.

George Panu, un ilustru cărturar ieşean, un strălucit gazetar, un om cu studii înalte, în lucrarea sa <Amintiri de la Junimea din Iaşi>, îl pomenește pe Nicu Gane de 45 de ori. O singură dată doar neutru, celelalte 44 de situaţii sunt nefavorabile lui Nicu Gane. Noi care ştim astăzi ce a însemnat acest domn pentru administraţie, pentru partidul lui, pentru cultura românească, ne uimim. Dar aş vrea să vă spun că s-au găsit autorităţi care au evidenţiat locul lui Nicu Gane în literatura română. În <Istoria literaturii române moderne>,  în capitolul <Junimea>, Tudor Vianu spune că Nicu Gane a ţinut în mână un condei luminos cu care a aşternut unele din cele mai frumoase pagini ale vremii sale”, a concluzionat profesorul Nicolae Sturzu.

Acesta şi-a încheiat discursul cu un citat din „Istoria literaturii române de la origini până în prezent” de G. Călinescu: “Gane are meritul de a fi deschis drumul nuvelei istorice cu treizeci de ani înainte de apogeul ei”.

Nicu Gane, primarul care a adus apa potabilă în Iaşi

Nicu Gane s-a născut în 1838, la Fălticeni, oraş în care aurmat şcoala primară cu părintele Neofit Scriban, apoi cursurile pensionului francez al lui Louis Jordan din Iaşi, după care urmează ştiinţele juridice la Paris. A fost scriitor, nuvelist, academician, preşedinte al Academiei Române, preşedinte al Tribunalului Suceava, membru al Curţii de Întărituri Iaşi, prefect al judeţului Suceava şi ulterior al Dorohoiului, şi pentru o scurtă perioadă a ocupat funcţia de procuror general pe lângă Curtea de Apel din Iaşi. A intrat în activitatea politică, fiind ales în anul 1870 ca deputat din partea grupării „junimiste” şi prefect al judeţului Iaşi. Primar al Iaşiului în cinci mandate, s-a remarcat prin cel mai important proiect al său, aducţiunea apei potabile la Iaşi din sursa Timişeşti, proiect pentru care a fost atacat în presa vremii. În perioada administraţiei sale, a fost întocmit un studiu asupra diverselor sisteme de tracţiune pentru realizarea transportului public urban. La data de 6 mai 1899, Gane a inaugurat Uzina Electrică Comunală, iar un an mai târziu începea exploatarea tramvaielor electrice. La 1 decembrie 1896, a inaugurat clădirea Teatrului Naţional din Iaşi.