Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Managerul Spitalului Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” Suceava, dr. Alexandru Calancea, a fost invitat de deliberativul județean să dea explicații în legătură cu cei 8 medici care de la începutul acestui an până la 1 mai au părăsit spitalul renunțând să mai profeseze aici, despre derularea programelor de stent-uri pentru pacienții cardiaci acuți și cronici, precum și asupra unor reclamații primite de consilieri de la pacienți.
Managerul spitalului a fost întrebat de ce au plecat 8 medici din spital, cu referire directă la medicii care au părăsit spitalul în perioada 1 ianuarie - 1 mai a.c., prin încetarea contractului de muncă prin acordul părților, despre care Monitorul de Suceava a relatat săptămâna trecută. Informațiile despre medicii plecați care au stat la baza acelui articol au fost primite oficial de la spital, în data de 20 mai a.c. (v. foto).
În fața consilierilor județeni, managerul spitalului a încercat însă să minimalizeze problema, afirmând că 4 din cei 8 medici s-ar fi pensionat, lucru nereal, conform adresei pe care chiar el a semnat-o, în răspunsul către ziar și în conformitate cu verificările noastre.
„În vremea pandemiei au existat fluctuații de personal în toate instituțiile. Este important să vedem câți medici au venit și câți au plecat în perioada 2020-2022. Nu vreau să discutăm de ce au plecat acei medici. Din cei opt, patru s-au pensionat. Ceilalți – a fost dorința lor să plece. Nu au fost motive manageriale sau din cauză că nu li s-a pus la dispoziție ceva. Un medic urgentist a plecat la Fălticeni pentru că stă vizavi de spital și nu mai face naveta. Are 3 copii și a dorit să activeze acolo. Patru s-au pensionat, dar au venit 56 de medici de diferite specialități. Dacă vă referiți la cei doi medici de Chirurgie vasculară, imediat am completat echipa. Am adus doi medici. Repet, nu au plecat medici din probleme manageriale”, a spus managerul spitalului (vezi înregistrarea audio-video a ședinței CJ de ieri).
De asemenea, acesta a afirmat că o altă problemă este că medicii au același salariu indiferent de categoria de spital la care lucrează și unii preferă unitățile medicale mai mici, unde este mai puțin de lucru. Doctorul Calancea a dat ca exemplu medicul urgentist care s-a transferat de la UPU Suceava la CPU Fălticeni: „În spitale mai mici se lucrează mult mai puțin decât în Spitalul Județean Suceava și pe aceiași bani. Noi avem sporurile la maximum, dăm stimulente, tot ce se poate legal, dar uitați, medicul care a plecat de la Suceava la Fălticeni, acolo activitatea e la un sfert, pe același spor, pe același salariu lunar și e aproape de casă, vizavi de spital”.
Programele de stent-uri pentru pacienții cardiaci, în impas
Președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur, a arătat că ofertele venite de la clinicile private către medicii din spital pot fi tentante și îi pot determina pe aceștia să plece, dar a recomandat atenție și la „micile neînțelegeri” care pot apărea între corpul medical și conducere și i-a recomandat managerului să le gestioneze, cu respectarea legii. Flutur a subliniat că nu se amestecă în managementul spitalului pentru a nu diminua autoritatea managerului, dar își poate asuma rolul de mediator, în cazul apariției unor probleme și a dat ca exemplu situația de la compartimentul de Cardiologie intervențională. „N-am să intru niciodată peste manager, indiferent cum îl cheamă. Încă de când era domnul Rîmbu, cu care am făcut foarte multe lucruri bune, am stabilit o regulă: oricine dintre medici ar veni la Consiliul Județean, că e nemulțumit de ceva, îl chem pe manager și stăm de vorbă în trei. Altfel, îi știrbesc activitatea managerului”, a spus Flutur.
În privința programelor de stent-uri pentru pacienții cardiaci acuți și cronici, din care Spitalul Județean riscă să fie exclus după ce celor doi cardiologi intervenționiști le expiră preavizul pentru renunțarea la contractul de asigurare a urgențelor după programul de lucru, președintele CJ a afirmat că motivele conflictului între medici și conducerea spitalului sunt subiective și trebuie rezolvată situația pentru că cei care suferă sunt pacienții.
„De când am aflat, i-am spus domnului vicepreședinte Barbă să meargă repede la spital, să vadă ce se întâmplă, ca să nu plece medicii din nu știu ce supărări, că sunt unele cazuri subiective. Nu voi ierta niciodată subiectivismul, dacă e vreo răfuială între oameni. Trebuie să trecem peste asta; ne interesează oameni de calitate, care să salveze vieți. Nu poți să te duci la Casă (n.r. - de Asigurări de Sănătate), să decontezi ceva ce nu are bază legală. Trebuie să aveți răspuns, domnule manager, în primul rând pentru acești oameni, să vă rezolvați problemele în grădina dvs. și, dacă este cazul, și public. Avem interes să nu ne plece oameni și să nu fugim iar la Iași sau la Tg. Mureș pentru stent-uri, ci să le punem aici, acasă. Asta este problema”, a spus Flutur.
Managerul Alexandru Calancea a explicat că banii pentru cele două programe naționale - cel pentru infarctul acut și cel pentru cronici - vin direct de la Ministerul Sănătății, prin DSP și Casa de Asigurări de Sănătate. „Răspunzători de gestionarea acestor programe sunt coordonatorii de programe, nici măcar managerul. Asta înseamnă că acei bani pe care îi ai - și care de multe ori se dovedesc a fi puțini, trebuie foarte bine gestionați, ca să-ți ajungă pentru intervalul de timp pentru care au fost alocați. În cazul nostru, o lună de zile. Dacă tu, ca gestionar, coordonator de program, cheltui acei bani din prima săptămână, în următoarele trei săptămâni vei spune că nu ai bani pentru a pune stent-uri. După lege, managerul nu poate să aducă bani de la CAS și să finanțeze dublu un program național. E interzis. Se pot face solicitări din partea spitalului, împreună cu coordonatorul de program, pentru a suplimenta aceste fonduri. Dar nu bani aduși din altă parte. Nu avem cum”, a fost explicația managerului.
În primele 3 luni, aproape 300 de pacienți au beneficiat gratuit de stent-uri și investigații de cardiologie intervențională
Datele furnizate de Casa de Asigurări de Sănătate Suceava arată că în trimestrul I al acestui ani au fost alocați spitalului 93.000 de lei, din care 11.504 lei nu au fost consumați. Pentru perioada aprilie-septembrie a.c. au fost alocați 194.400 de lei, urmând ca la rectificarea din toamnă să fie acoperit și ultimul trimestru. Pentru tot anul au fost alocați 366.560 de lei, cu care cardiologii intervenționiști de la spital au montat stent-uri la 298 de pacienți cronici.
În primul trimestru din acest an cei doi cardiologi intervenționiști de la spital au avut 290 cazuri, adică o medie lunară de 96 de pacienți/medic. Au fost 203 pacienți pe programul de cronici - stentări și diagnostice și 87 de pacienți pe programul de urgențe, cu infarct miocardic acut.
Pentru comparație, la Institutul Inimii din Cluj-Napoca, unde sunt 10 cardiologi intervenționiști, media este de 9 pacienți/lună (http://institutulinimii.ro/laboratoare/laborator-de-cateterism-cardiac-/-cardiologie-interventionala).
Spitalul de Urgență Suceava are și posibilitatea de a oferi acest serviciu contracost, pentru pacienții care doresc să primească stent-uri fără a se mai înscrie pe lista de așteptare, dar pentru asta trebuie îndeplinite cel puțin trei condiții: să fie consumați toți banii alocați prin program pentru stent-urile gratuite, să existe o listă de așteptare și să achiziționeze stent-uri și alte materiale necesare din venituri proprii, pe care ulterior să le recupereze de la pacienții care solicită acest serviciu contracost. În cazul existenței unei liste de așteptare, există de asemenea posibilitatea suplimentării fondurilor alocate de CAS.
Managerul Alexandru Calancea a arătat că pacientul cardiac cronic este cel care „vine la spital programat, pe picioarele lui” și că în condițiile unui buget limitat pentru stent-uri, varianta optimă ar fi ca în cazul în care acesta ar avea nevoie de mai multe stent-uri, să nu fie montate toate odată. „La coronarografie descoperi că are nevoie de două, trei, patru stent-uri. Nu se montează toate într-o singură procedură. Ar fi de preferat, este comod pentru pacient, este comod pentru toată lumea, dar practica centrelor universitare este că rezolvi problemele cele mai grave, pacientul stă pe o listă de așteptare, și în următoarele una, două, trei luni sunt rezolvate și celelalte. Dacă pui la primii 10 pacienți câte 5 stenturi, așa cum au fost cazuri și la noi, din dorința de a rezolva pacientul, clar că ceilalți pacienți nu vor mai beneficia de nici măcar un stent. Deci trebuie o foarte bună gestionare a acestor fonduri și suplimentarea lor de la Ministerul Sănătății”.
Opțiunea exprimată de președintele CJ a fost pentru solicitare de suplimentare a fondurilor pentru stent-urile gratuite. „Dacă banii pe program s-au terminat înseamnă că sunt foarte mulți oameni care au nevoie de stent-uri, că nevoia este foarte mare. Dacă vă depășește pe dvs., că programul e limitat și banii se termină într-o săptămână, atunci trebuie să cerem la minister sau la guvern să ne dea mai mulți bani la Suceava. Ce putem să le spunem oamenilor? Că nu mai am bani? Câte stent-uri se pun la un pacient ține de protocoalele medicale, nu e treaba Consiliului Județean”, a declarat Flutur.
El le-a cerut atât managerului spitalului, cât și consiliului de administrație să discute cu medicii și să urmărească feedback-ul de la bolnavi. „Stați de vorbă, culegeți informațiile reale. Nu putem numai să ne aplaudăm, ce dotări avem, ce bine este și unii dintre noi culegem de la cunoscuți, de la rude, altfel de informații. Rolul nostru este să îndreptăm ce nu merge. (...) Și astăzi am aprobat bani pentru proiecte la spital și tot timpul am cerut medicilor - noi vă dăm, vă dotăm, răspundeți-ne cu aceeași unitate de măsură prin calitatea serviciilor. La reglajele fine, pe ici, pe colo, trebuie să recunoaștem că mai este de umblat”, a mai spus Gheorghe Flutur.
