Concursul Internaţional Studenţesc de Calculatoare Hard & Soft, organizat de Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava (USV) s-a încheiat vineri seara, după decernarea premiilor în cadrul unei festivități desfășurate în Aula Corpului E a universității. În cursul aceleiași zile au fost susținute probele finale, teoretică și practică, în care concurenții celor 8 echipe studențești de la universități din România și Republica Moldova au prezentat juriului realizările lor după 5 zile de muncă asiduă. Juriul competiției a stabilit în final că primul loc pe podim aparține echipajului studențesc de la Universitatea Tehnică a Moldovei din Chișinău, după ce performanțele celor 4 studenți și ale îndrumătorilor lor au atins cele mai multe puncte în privința realizării temei concursului.
Zile și nopți de muncă pentru realizarea unei teme de actualitate
Tema acestei ediții presupunea realizarea unui chit pe baza unei drone care trebuia să parcurgă un traseu delimitat, să culeagă informații, să le transmită pe o aplicație și să aterizeze în final la un punct dat. La ediția din acest an s-au înscris 8 echipaje, între care 7 echipaje din ţară (Cluj Napoca - un echipaj, București, Timișoara și Suceava - câte două echipaje) şi un echipaj din Chişinău, Republica Moldova. Juriul a fost format din Nicolae Foica - ServiceXpert GmbH, Munich, președinte, alături de Hansjörg Koegel - ServiceXpert GmbH, Munich, Sören Stein - ServiceXpert GmbH, Munich, Detlef Streitferdt Dr. - TU Ilmenau, Maryam Saraban Zadeh - TU Munich, în calitate de membri.
Președintele juriului, Nicolae Foica, ne-a vorbit despre performanțele echipajelor în realizarea dezideratului final: ”În general, am fost surprinși plăcut că fiecare din echipaje au reușit foarte mult într-un timp foarte scurt. Tema a fost destul de complicată, dar realizabilă, doar că nimeni nu a reușit să ducă până la final toate detaliile. Cei din echipele participante au învățat foarte mult în cursul acestui concurs de o săptămână. Unii au învățat că trebuie să lucreze și să lupte până în ultimul moment și toți au acumulat multe cunoștințe pe partea tehnică.
Cei de la Chișinău ne-au surprins și pe noi astăzi, după ce am văzut toate echipele de-a lungul săptămânii și nu le dădeam lor șanse să fie în vârful clasamentului. Dar ei s-au mobilizat bine în ultimele zile și faptul că au reușit să depășească o mare problemă pe care o aveau, i-a mobilizat și i-a determinat să poată face mult mai mult. Ei au reușit să aibă cel mai curat zbor cu drona, să scaneze QR Code din zbor, având și partea de localizare parțial implementată, de ar mai fi avut o zi două de lucru, ar fi reușit să ducă tema complet la capăt.” Ocupanții primului loc provin de la Universitatea Tehnică Moldova din Chișinău și se numesc Ion Axente, Ianuș Fortuna, Vasile Ioniță și Artiom Suruc.
Soluții tehnice bune, cu probleme de implementare pentru unele echipe
Principalele probleme avute de echipele participante au constat în a găsi o metodă de a controla drona din controlerul avut la dispoziție. Singura echipă care nu a reușit să zboare a pățit asta din cauza lipsei acestei comunicări, căreia nu i-au dat de capăt. Nicolae Foica ne-a vorbit în continuare despre echipe și performanțele lor: ”Pe locul secund s-au clasat cei de la Timișoara 2, care privind la soluția pentru tema dată au avut conceptul cel mai apropiat de optim, lipsurile venind însă pe partea de implementare. La ei ne-a impresionat controlul stabilității dronei, un control la centimetru pe altitudine în timpul zborului. Echipa din Cluj Napoca s-a clasat pe un meritat loc 3, reușind la o demonstrație între 5-6 dimineață să distrugă niște contacte, o problemă tehnică care i-a împiedicat să controleze drona foarte bine și să câștige concursul. Cei de la Cluj au fost și singurii, de altfel, care au reușit să implementeze controlul dronei din interfața web, folosind laptop-ul pe post de telecomandă pentru dronă. Cei din echipa București 2 au avut o soluție tehnică impresionantă, la care ar fi trebuit mai multă muncă individuală a studenților. Cei mai tari au fost cei clasați pe ultimul loc, echipa Timișoara1, care au reușit să atingă logo-ul ediției ”The Sky is the limit”, au trimis drona la ceruri, unde a zburat de nu au mai găsit-o.
Având în vedere că cele două echipajele sucevene au fost cele mai tinere din tot concursul, am acordat totuși unuia dintre ele o mențiune ”Never Give Up” pentru că, după o ultimă oră de insistență, au reușit să ridice drona. Oricum, toate echipele sunt câștigătoare pentru că au învățat mult.”
Participare redusă, după doi ani de întrerupere a concursului
Cei doi ani de pandemie au afectat continuitatea desfășurării concursului Hard&Soft, prezența participanților fiind mai redusă la această ediție. Președintele concursului, prof univ. dr. ing. Adrian Graur ne-a vorbit despre aceste impedimente: ”Trebuie spus că cei doi ani de blocare a activităților universitare, poate la noi mai puțin, la alții din păcate mai mult, s-au repercutat în primul rând în numărul echipelor competitoare care au venit la Suceava, doar 8 din 16. S-au putut astfel constata minusurile care există din cauza lipsei activităților practice studențești, numărul orelor de aplicații fiind încă foarte mic în comparație cu orele de predare și se vede astfel că studentul mai ușor poate acumula prin exercițiu decât prin predare la curs. Este de salutat că au ajuns aceste echipe aici și s-ar fi dorit o mai bogată prezență din afara granițelor.
O importantă problemă este, cred eu, alocarea unor fonduri prea mici pentru școală. După ani ca 2019, 2020, cu 2,7 % alocați din PIB pentru educație, anul 2021 a adus o scădere la 2,4% din PIB, fiind toate șansele ca în acest an să scădem sub 2%, reduceri de finanțări reflectate în calitatea actului didactic. Repercusiunile urmează însă a fi resimțite, pentru că așa cum spunea Spiru Haret acum 100 de ani, <Așa cum arată școala astăzi, așa va arăta mâine țara>.”
Premiile au fost oferite de companiile eConfaire și OSF Digital. Pentru prima dată, președintele juriului nu a provenit din mediul academic, ci de la firma ServiceXpert GmbH din Munchen, care sponsorizează concursul de circa 9-10 ani. Faptul că studenții trebuie să pună în practică ce învață, iar tema concursului este relativ apropiată de munca de inginer de după studii, i-a convins pe sponsori să continue această colaborare cu universitatea în cadrul acestui eveniment, de unde pot fi recrutate vârfuri ale cercetării și creației de mâine.