Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Un sucevean din Horodnic de Sus și-a dezvoltat treptat o fermă de creștere a porcului ”somon” de Mangalița, ajungând la comercializarea a două sute de purcei pe an și la un efectiv de 60 de animale adulte. Nu este puțin pentru o astfel de rasă, iar Vasilică Bădeliță este singurul crescător din județul Suceava care a reușit să acceseze an de an ”Ajutorul de minimis pentru susținerea crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița”, oferit prin intermediul Direcției Agricole Suceava.
Este vorba de 1.200 de lei care se acordă pentru fiecare scroafă gestantă, cu condiția ca fermierul să facă dovada livrării a cel puțin patru purcei aferenți unei scroafe gestante.
Fermierul de la Horodnic a accesat în 2020 ajutorul pentru 6 scroafe, anul trecut pentru 21, în timp ce în 2022 are 25 de scroafe care au fătat sau urmează să fete. Așadar, progresul fermei sale este mai mult decât evident.
Pentru toate aceste scroafe, este eligibil la ajutorul de 1.200 de lei per animal.
Porcul de Mangalița se răspândește prin județ de la ferma din Horodnic
După ce l-am contactat telefonic pe Vasilică Bădeliță am aflat că, deși el este singurul beneficiar al acestui ajutor oferit de Guvernul României, în realitate porcul de Mangalița se răspândește destul de mult prin județ.
”Mă axez pe comercializarea purceilor mici și datorită acestui ajutor, care nu este nici foarte mare, dar totuși este un ajutor important. Am deja clienți fideli, oameni, în special din județul Suceava, dar nu numai, care cumpără de la mine purcei din această rasă, în general pentru gospodăria proprie, adică doi-trei purcei pentru consum propriu. În general, cine a cumpărat de la mine purcei revine și în anul următor, asta înseamnă că a realizat beneficiile rasei”, ne-a declarat fermierul.
Bărbatul spune că anul trecut a comercializat în jur de 200 de purcei, iar în acest an deja în jur de o sută.
Din păcate, criza de pe piața cărnii de porc, legată de pesta porcină africană, l-a afectat puternic și pe el, îngrădindu-i comercializarea cărnii.
Cu ce se distinge porcul de Mangalița față de rasele de ”eprubetă”
Porcii de Mangaliţa au o carne fragedă, suculentă şi cu un conţinut redus de colesterol. Această carne este recomandată persoanelor care suferă de boli cardiovasculare sau de diabet şi cărora le este interzis să consume carne din rasele comune de porc. La fel de recomandată este şi pentru cei cărora le place carnea de porc şi preparatele din carne de porc, însă nu vor să rişte să se îmbolnăvească. Porcul de Mangaliţa este cunoscut ca un porc de lux, „porcul-somon”, pentru că are un conţinut mare de acizi graşi nesaturaţi de tip omega, asemenea uleiului de măsline sau grăsimii de somoni. Toate acestea sunt realităţi incontestabile şi consemnate în numeroase cărţi de specialitate.
„Sunt uşor de crescut şi mult mai rezistenţi la boli faţă de porcii din rasele de eprubetă”, ne-a declarat și Ioan Buzduga, din Vicovu de Sus, cel care a promovat primul rasa care practic dispăruse.
În perioada comunismului mai ales, această rasă pretențioasă a fost înlocuită cu cele comune, cu rată rapidă de creștere, fără accent pe calitate.
Treptat, Buzduga a reușit să răspândească rasa și să predea ștafeta unor colegi mai tineri, cum este și cazul lui Vasilică Bădeliță.
Și Bădeliță ne-a confirmat că acești porci nu sunt foarte pretențioși la hrană, sunt rezistenți la boli, iar pe timp de vară iarba poate fi o componentă importantă a alimentației lor.
Rasă cu tradiție, dar mult timp dispărută
Acum câteva sute de ani, rasa era predominantă în Moldova.
Cercetătorii nu au ajuns la o părere comună privind originea porcului de Mangaliţa. Cert este că rasa a apărut în sud-estul Europei, iar în România porcul de Mangaliţa este crescut din secolul al XVIII-lea.
Denumirea rasei nu are legătură cu originea, ci este legată de capacitatea porcului de a folosi hrana cât mai grosier, mai ales păşunea.
La originea denumirii rasei se consideră a fi cuvântul de origine slavă "mangala" - "corp în formă de butoi", datorită îngrăşării extreme la care poate ajunge.
Și alți crescători ar putea intra în acest program
Crescătorul Vasilică Bădeliță a estimat, din datele pe care le are, că în județul Suceava sunt cel puțin 4-5 crescători mai mari, care au câteva zeci de porci de Mangalița, plus mulți alții, poate sute, care cresc la nivel de consum propriu.
Totuși, la acest ajutor acordat de Guvernul României a avut acces în ultimii doi ani doar el. Cauza ar fi legată de criteriile aparent destul de stufoase de eligibilitate, deși țin de normalitate. Crescătorul trebuie să aibă porcii înscriși în Registrul Genealogic, Registrul Exploatațiilor, iar ferma trebuie să fie înregistrată și autorizată de Direcția Sanitar Veterinară Suceava.
Apoi, purceii trebuie comercializați, evident, cu documente, pentru a se face dovada celor patru purcei minim vânduți per scroafă pentru care se încasează cei 1200 de lei.
Elena Claudia Gogu, directorul executiv al Direcției Agricole Suceava, a transmis un apel și față de alți crescători care au porci din aceste rase și care ar putea beneficia de acest ajutor important.
