Terapia traumei și qigong-ul medical

O traumă psihică prejudiciază relația dintre corp și minte, care este necesară atât pentru bunăstarea fizică și psihică, cât și pentru o dezvoltare sănătoasă. Ca urmare a experienței trăite, creierul și corpul sunt inundate cu hormoni de stres. În felul acesta un eveniment care inițial s-a petrecut la nivel psihic s-a „materializat”. Acest lucru are, la rândul său, consecințe masive pentru biochimia și neurobiologia întregului organism, pentru corp, creier și psihic. Prin inițierea unui cerc vicios biochimic, acest stres toxic modifică – la nivel epigenetic prin influențarea expresiei genetice – numeroase procese metabolice, atrăgând după sine modificări funcționale și structurale importante. Acest lucru duce la apariția a numeroase simptome fizice și psihice. Practic, toate regiunile corpului, toate organele sau sistemele de organe pot fi afectate. Ele sunt, de fapt, doar reprezentantele unui lucru care este mai profund: trauma.

Cercetătorul Hans-Ulrich Hill atrage atenția în mod insistent asupra faptului că separarea între bolile psihice și cele organice este învechită și că, probabil, toate formele de demență au niște factori cauzali comuni, care nu sunt doar de natură genetică, ci în mare parte își au originea în mediu. Dintre acești factori determinanți fac parte stresul psihic și stresul traumatic cronic, dar și substanțele toxice din ambient, reacțiile alergice și autoimune, precum și infecțiile virale și bacteriene cronice. Acești factori provoacă o inflamație la nivelul creierului, care poate duce la un proces degenerativ progresiv. Probabil că interacțiunea acestor diferiți factori oferă și o explicație pentru creșterea numărului de boli degenerative, în special a bolii Alzheimer. În activitatea noastră clinică legată de terapia traumei psihice, observăm nu rareori faptul că un clivaj psihic este atât de profund, încât persoanele afectate preferă să uite totul decât să se confrunte încă o dată cu trecutul traumatic extrem de dureros. Totodată crește permanent nivelul de contaminare cu o multitudine de substanțe toxice din mediu. Această alianță nocivă între stresorii psihici și cei fizici duce, în cele din urmă, prin intermediul mecanismelor descrise mai sus, la tulburările pe care le numim „boală” și care afectează mai ales sistemul nervos central, care este foarte sensibil la stres, dar și creierul.

Pentru a recunoaște și a schimba acest lucru, este nevoie în primul rând de un proces de conștientizare, care poate fi stimulat de o înțelegere și o percepție bazate pe practicarea zilnică a qigong-ului medical. Însă acest lucru înseamnă, pentru fiecare dintre noi, să recunoaștem perspectiva noastră limitată și parțială asupra lumii, iar apoi să fim dispuși să o schimbăm treptat. Cu cât condițiile pentru a efectua un travaliu interior sunt îndeplinite mai devreme și mai deplin, cu atât mai profunde vor fi efectele acestui proces și la exterior. Exteriorul și interiorul nu sunt niște zone independente unele de altele. Ele sunt legate intrinsec și trebuie să-și arate o apreciere și o considerație reciproce, pentru a acționa împreună într-un mod coerent. În felul acesta, ele creează baza pentru ceea ce noi numim integrare, deci pentru însănătoșirea și vindecarea trupului, a psihicului și a spiritului.

Terapiile corporale bazate pe practica qigong-ului medical pot contribui la conștientizarea energiilor emoționale reprimate și blocate ca urmare a experiențelor traumatice, precum și la familiarizarea cu aceste energii, cu scopul de a le elibera în cele din urmă și, în cel mai bun caz, de a le risipi. Potrivit cercetătorului Peter Levine, consecințele traumelor, cu multiplele lor simptome, apar și ca urmare a acestor energii reprimate și incomplet disipate. El vorbește despre faptul că trauma este „stocată” în sistemul nervos.

Din punct de vedere medical, este esențial să se ia în considerare trauma psihică și diferitele ei forme de manifestare dacă dorim să găsim cauzele simptomelor bolii. Nu rareori experiențele traumatice încep, atât pentru nou-născuți, cât și pentru mamele lor, chiar în timpul nașterii. Acest fenomen, rar discutat în public și uneori declanșat chiar de presupusele măsuri de rutină ale obstetricii moderne, precum operația cezariană, epiziotomia sau inducerea travaliului, poate constitui începutul unei traume care va avea consecințe pe toată viața.

Psiholog Mihai Moisoiu

Tel. 0753 937 223

www.mihaimoisoiu.ro

E-mail: mmmoisoiu@gmail.com