Simpozionul internațional „Moștenirea paisiană în spiritualitatea, arta și cultura contemporană. Anastasie Crimca, ctitor al primului spital din Moldova, la Suceava”

Mănăstirea Dragomirna, lăcaşul iubit al vlădicii Anastasie Crimca, este gazda Simpozionului internațional „Moștenirea paisiană în spiritualitatea, arta și cultura contemporană. Anastasie Crimca, ctitor al primului spital din Moldova, la Suceava”, în perioada 7-9 mai 2022.

În cadrul evenimentului desfășurat cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, a fost resfințită Biserica din cimitir, ctitoria Mitropolitului Anastasie Crimca, loc de care se leagă începutul vieții monahale de obște în Dragomirna.

În contextul declarării anului 2022 de Patriarhia Română ca An omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului și An comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț, simpozionul, dedicat personalităților care au marcat istoria Mănăstirii Dragomirna, Paisie Velicicovschi (Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț), stareț al așezământului monahal în perioada 1763-1775, și Anastasie Crimca, își propune să aducă în atenție viața și opera celor care au făcut ca Dragomirna să rămână peste veacuri locul binecuvântat cu pace, lumină, rugăciune și bucurie.

La împlinirea a 420 de ani de la întemeierea mănăstirii, biserica schitului, cunoscută și ca Dragomirna mică, aflată în cimitirul așezământului monahal, a îmbrăcat în Duminica a treia după Paști, 8 mai, veșmântul resfințirii. Așezată sub ocrotirea Dreptului Enoh, a Sfântului Proroc Ilie și a Sfântului Ioan Teologul, hram nemaiîntâlnit pe meleagurile noastre, locașul a fost ctitorit în anul 1602 de Luca Stroici, mare logofăt, de fratele său Simeon Stroici, mare vistier, și de Anastasie Crimca, arhiereu, om de cultură, iubitor de artă și de neam.

Slujba prilejuită și de împlinirea a 250 de ani de la așezarea iconostasului actual de către Sfântul Paisie în 1772 a fost săvârșită, în Duminica Mironosițelor, de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Ierarhul a pecetluit Masa Sfântului Altar și a binecuvântat interiorul și exteriorul bisericii prin stropire cu apă sfințită și prin însemnarea în chipul Sfintei Cruci cu Sfântul și Marele Mir.

Evenimentul a continuat cu Sfânta Liturghie arhierească, în incinta ansamblului monastic, lângă biserica mare, pe un podium special amenajat. Iar pentru ca bucuria duhovnicească să fie desăvârșită, răspunsurile la strană au fost date de Grupul Psaltic „Crinii Țarinii” al Mănăstirii Dragomirna.

Începând cu ora 19:00, în paraclisul mănăstirii, închinat praznicului „Nașterea Maicii Domnului”, a fost săvârșită slujba Privegherii în cinstea Sfântului Paisie, pomenit de Biserica Ortodoxă Română la data de 15 noiembrie.

Astăzi, 9 mai, au loc lucrările Simpozionului Internațional „Moștenirea paisiană în spiritualitatea, arta și cultura contemporană. Anastasie Crimca, ctitor al primului spital din Moldova, la Suceava”.

Sesiunea de comunicări științifice debutează la ora 9:00 și are ca invitați experți din domeniul teologiei, istoriei, filologiei și nu numai: Vasile Demciuc -Mănăstirea Dragomirna de la Anastasie Crimca la Sfântul Paisie de la Neamț, ctitori de cultură ortodoxă și filantropie în Țara Moldovei; Marina Vraciu – Un pelerin rus: Serghei Cetverikov, autorul primei monografii moderne consacrate Cuviosului Paisie Velicicovschi; Serghei Șumilov – Informații noi din arhive despre petrecerea Sfântului Paisie Velicicovschi în Chilia cu hramul Sfântul Constantin din Muntele Athos; Alexandra Crețu – Sfântul Paisie – Marele Stareț al Răsăritului Ortodox; Alexandru Prelipcean – Fenomenul Filocalia și receptarea notelor de subsol: de la text la context; Șerban Marius – Câteva date despre paisianismul muzical de la Cernica; Constantin Kornarakis – Tezaurul tradiției filocalice ca temelie a renașterii omului contemporan; Roger Coresciuc – Isihasm și pastorație la Sfântul Grigorie Palama: paradigme pentru secolul al XXI-lea; Leonte Ivanov – Starețul Paisie Velicicovschi în însemnările de călătorie ale unui călugăr ieșean; Viorel Laiu – Sfântul Paisie și activitatea de traducere a operelor patristice la Mănăstirea Neamț; Mihai Cobziuc - Reverberațiile luminii în viața și opera Sfântului Paisie Velicicovschi.

Finalul întâlnirii va fi marcat de lansarea broșurii „Cimitirul Mănăstirii Dragomirna – la patru secole de existență”, ediție îngrijită de obștea Mănăstirii Dragomirna, una dintre cele mai recente apariții ale Editurii Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

Simpozionul se va încheia cu o vizită ghidată în Cetatea Dragomirnei, intitulată „Pe urmele Sfântului Paisie”.

Întregul eveniment va fi transmis pe postul național de televiziune Bucovina TV și va putea fi urmărit live și pe paginile oficiale de Facebook ale Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și partenerilor media, Bucovina TV, Doxologia, Trinitas TV, Basilica, Ziarul Lumina.

Potrivit pisaniei așezate deasupra ușii de intrare în Dragomirna Mică, așa cum mai este cunoscută biserica, cei care au ctitorit-o au fost Mitropolitul Anastasie Crimca și frații Luca și Simion Stroici. „În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, care se cinstește în Sfânta Treime, unui Dumnezeu și Precuratei lui Maici și Dreptului Enoh și Sfântului Proroc Ilie și Sfântului Ioan Teologul, au zidit această biserică smeriții robi și închinătorii Sfintei Treimi: kir Anastasie Crimcovici, fost episcop de Rădăuți și pan Lupul Stroici, marele logofăt și fratele lui, pan Simion, mare vistiernic, în anul 1602, iulie 27”.

Dacă la început în bisericuță se săvârșea constant serviciul religios, după zidirea bisericii mari cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh”, locașul de cult a devenit bolniță, la dorința Mitropolitului Anastasie Crimca.

În ciuda dimensiunilor reduse, având numai naos și Sfântul Altar, biserica zidită din piatră se bucură de o arhitectură deosebită, dar care are aspectul de navă al bisericilor moldovenești. În ceea ce privește pictura, în perioada 2017-2019 locașul de cult a beneficiat de lucrări de restaurare în urma cărora s-au descoperit urme de frescă atât în interior, cât și în exterior, dar care din cauza intemperiilor nu s-au păstrat, în prezent regăsindu-se în incintă un iconostas din secolul al XVIII-lea.

Referitor la cimitirul în centrul căruia se află biserica închinată celor trei sfinți neadormiți, în ultimele patru secole aici și-au găsit locul de veci obștile care s-au nevoit în Mănăstirea Dragomirna.

Singura ctitorie a lui Anastasie Crimca reprezentată în manuscrisele miniate realizate în cadrul Școlii de miniatură de la Dragomirna, biserica schitului este numită „loc de însănătoșire a sufletului și a trupului”, conform unor izvoare istorice scrise din secolul al XVIII-lea.

Și astăzi Mănăstirea Dragomirna, rod al dragostei Preamilostivului Dumnezeu și al rugăciunilor celor care au iubit acest loc, monahi, monahii și credincioși, aduce pace, bucurie și împlinire celor care ajung să treacă pragul acestei ctitorii care împlinește 420 de ani de aleasă lucrare duhovnicească.

(Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților)