Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Un magistrat de la Secția Civilă a Tribunalului Suceava a decis să-i acorde daune morale comisarului-șef Radu Obreja, fostul șef al Serviciului Permise și Înmatriculări Suceava, pentru anchetele în care a fost vizat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Suceava. ”Obligă pârâtul Ministerul Public- Parchetul de pe lângă ÎCCJ - Direcţia Naţională Anticorupţie să plătească reclamantului suma de 10.000 lei cu titlu de daune morale și dobânda legală calculată de la data formulării cererii de chemare în judecată, respectiv 28.10.2021 și până la momentul plăţii efective. Obligă pârâtul Ministerul Public- Parchetul de pe lângă ÎCCJ - Direcţia Naţională Anticorupţie să plătească reclamantului suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată”, se arată în soluția pe scurt a Tribunalului Suceava. Soluția nu este însă definitivă și poate fi contestată la Curtea de Apel Suceava. Acesta este dosarul în care comisarul-șef Radu Obreja, fostul șef al Serviciului Permise și Înmatriculări Suceava, a acționat în instanță Direcția Națională Anticorupție și a cerut daune morale de 500.000 de euro. Bogdan Voronca, avocatul care îl reprezintă pe comisarul-șef Radu Obreja, spune că este o soluție firească. ”Soluția de azi (n.a. – vineri) nu face decât să confirme ceea ce am susținut de la începutul anchetei, și anume că Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casație și Justiție- Direcția Națională Anticorupție a transformat o cercetare penală într-un circ mediatic, făcând abstracție de prezumția de nevinovăție și de dreptul la viață al familiei Obreja. Vom formula apel împotriva acestei hotărâri doar cu privire la întinderea prejudiciului cauzat pentru că din acest punct de vedere sentința de azi este netemeinică în raport cu probatoriul administrat, chestiunea legată de culpă fiind corect stabilită de instanța de judecată.
Ce au reclamat ofițerul și avocatul acestuia
În actul de sesizare a instanței de judecată în acest dosar privind acordarea unor daune morale, fostul șef de la Permise și Înmatriculări și avocatul acestuia au invocat mai multe aspecte.
”Am făcut dovada publicării în presă a datelor și componentelor dosarelor penale (fotografii, interceptări, stenograme) la un moment când acestea se aflau în faza urmăririi penale – și deci, în custodia pârâtei (DNA Suceava) – este evident că în felul acesta au fost încălcate dispozițiile articolului 285 aliniat 2 Cod Procedură Penală, care impun caracterul nepublic al urmăririi penale, tocmai în considerarea regimului acestei faze a procesului penal – acela al strângerii de probe necesare cu privire la existența infracțiunii, identificarea persoanelor care au săvârșit o infracțiune și stabilirea răspunderii penale a acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul trimiterii în judecată. Astfel, în condițiile în care dosarele se aflau în custodia instituției pârâte, pârâta avea obligația procedurală și profesională de a asigura caracterul nepublic al urmăririi penale”, a arătat Bogdan Voronca.
Avocatul lui Radu Obreja spune că DNA avea obligația de a lua toate măsurile pentru păstrarea caracterului nepublic al dosarelor de urmărire penală, la un moment când procedura era nepublică.
”În speță, maniera de transmitere, de divulgare a informațiilor către presă, indiferent că a fost involuntară sau acceptată ca atare, s-a circumscris unei acțiuni nepermise – în contextul în care răspunderea se angajează și pentru cea mai ușoară culpă, nefiind necesară o vinovăție calificată. Informarea presei de către organele judiciare s-a făcut cu încălcarea imperativului ca această comunicare să nu aducă atingere procesului echitabil și interesului legitim al oricărei dintre părțile implicate în proces, să nu afecteze dreptul la viață privată, cu înfrângerea prezumției de nevinovăției incidentă până la pronunțarea unei hotărâri definitive”, a mai menționat Bogdan Voronca.
Avocatul sucevean mai spune că tot ceea ce i s-a întâmplat clientului său reprezintă o ingerință în dreptul la viață privată, ceea ce i-a cauzat un prejudiciu moral constând în lezarea reputației, dreptul la demnitate, dreptului la familie, integritate fizică și morală.
”Divulgarea fără drept a interceptărilor, datelor cu caracter personal (fotografii personale, conversații private privind viața intimă, fotografii bunuri deținute) și informațiilor din cadrul dosarelor penale de către organele statului și prezentarea ca certă a vinovăției mele, mi-au lezat drepturile fundamentale: s-a încălcat prezumția de nevinovăție a subsemnatului, dreptul la demnitate, dreptul la reputație, dreptul la viață privată”, a concluzionat avocatul Bogdan Voronca.
Comisarul-șef Radu Obreja este trimis în judecată în trei dosare
Până în prezent, fostul șef de la Permise și Înmatriculări este trimis în judecată în trei dosare penale, iar un altul este încă în lucru la DNA Suceava. Ultimul dosar a fost înaintat instanței de judecată în cursul săptămânii trecute. În acest caz, comisarul-șef Radu Obreja este pus sub acuzare alături de alte 33 de persoane pentru fraudarea examenului teoretic pentru obținerea permisului de conducere. Ofițerul va fi judecat pentru comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, luare de mită în formă continuată, respectiv trafic de influență în formă continuată. Concret, fostul șef de la Permise și Înmatriculări este acuzat că fie le-a șoptit răspunsurile corecte unora din candidații care au intrat la examen în cursul anului 2020, fie le-a permis acestora să aibă tehnică audio video prin care comunicau cu persoane din exterior și astfel primeau informațiile de care aveau nevoie. De aceste servicii, plătite cu sume consistente de bani, ar fi beneficiat nu mai puțin de 235 de persoane.
Un alt dosar a fost instrumentat de structura militară a DNA. Asta pentru că unul din acuzați era ofițer al unui serviciu secret din Ministerul Afacerilor Interne. Este vorba de colonelul Florin Constantin Timu, fost șef al Serviciului de Protecție Internă Suceava. În această cauză, comisarul-șef Radu Ionuț Obreja va fi judecat pentru o singură infracțiune: dare de mită în formă continuată. Procurorii DNA au explicat că banii erau oferiți pentru a primi o serie de informații menite să îl ajute pe Obreja și pe alte persoane să nu fie descoperite activitățile ilegale pe care le practicau.
În fine, cel de-al treilea dosar penal care a ajuns deja pe rolul instanțelor de judecată este cel în care comisarul-șef Radu Ionuț Obreja ar fi beneficiat de ajutor din partea unui ofițer din cadrul Serviciului Județean Suceava al Direcției Generale Anticorupție. Este vorba de ofițerul Mihai Martin, care i-ar fi furnizat, de asemenea, informații pentru a-l ajuta să nu cadă în plasa anchetatorilor. În acest caz, fostul șef al Serviciului Permise și Înmatriculări Suceava este trimis în judecată pentru folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, respectiv dare de mită.
