Susținerea educației pentru știință, prin crearea unei comunități de promovare a acestor activități

În perioada 28-30 aprilie, Universitatea ”Ștefan cel Mare” din Suceava găzduiește cea de-a IV-a ediție a Conferinței Naționale a Comunității Educație pentru Știință (CNCES). La evenimentul ale cărui lucrări au fost deschise oficial ieri după-amiază participă mai mult de 200 de profesori și cercetători din România, Republica Moldova și Ucraina, manifestarea putând fi urmărită pe canalul de YouTube al USV Digital Media Center: https://www.youtube.com/c/DigitalMediaCenterşi pe pagina de facebook a manifestării: https://fb.me/e/1GSGSjhax.

Inițiativa organizării acestui eveniment educațional aparține reprezentanților Universității din București, Universităţii „Ștefan cel Mare” din Suceava, Universităţii „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, în colaborare cu Institutul Național pentru Fizica Pământului și Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”.

După perioada plină de încercări și incertitudini a ultimilor ani, cea de a IV-a ediție a CNCES este organizată de această dată sub titlul „Scrutând viitorul: perspectivele educației STEM. Lecții din criză” și reprezintă un prilej de analiză și reflecție asupra modului în care educația pentru știință a evoluat în ultima decadă.

Rectorul USV, prof. univ. dr. ing. Mihai Dimian, a acceptat să discute cu noi despre rolul acestei conferințe în propagarea educației pentru știință, pornind chiar de la inițiativa primei ediții a evenimentului: ”Ideea a apărut într-o colaborare cu colegii de la Institutul de Inginerie Nucleară, cu care am fost și coleg de facultate și cu Universitatea București, după ce am simțit nevoia creării unei comunități care să susțină educația pentru știință și să reprezinte un reper de-a lungul timpului pentru promovarea acestor activități de educație pentru știință. Și asta după ce constatasem că ne aflăm într-o perioadă în care interesul elevilor pentru știință, din păcate, a scăzut semnificativ. Observasem asta și în analiza făcută pe baza testelor PISA, că România se află pe ultimul loc dintre cele 65 de țări analizate, în ceea ce privește motivația pentru studiul științelor. E posibil să avem profesori care pot transmite foarte bine informația, dar întrebarea este cum lucrăm, tot prin intermediul acestor profesori, la motivația și la creșterea interesului elevilor pentru acest studiu al științelor. Acesta a fost primul motiv pentru crearea acestei comunități care să aibă acces la resursele pe care le oferim la nivel universitar în întreaga țară, de aceea am colaborat în acest demers cu universități din București, din Cluj, cu Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară și cu Institutul Național de Fizică a Pământului. La aceste instituții, la fiecare ediție se adaugă și altele, cum ar fi de astă dată Universitatea Maritimă din Constanța sau Universitatea <Alexandru Ioan Cuza> din Iași, ducând la o comunitate care crește la fiecare ediție.”

Componenta interdisciplinară, baza unui sistem educațional eficient

Ediția din acest an a conferinței cuprinde 35 de evenimente, cu 6 ateliere simultan, scopul fiind în primul rând a lucra împreună. Prof. univ. dr. Mihai Dimian explică direcțiile pe care se dorește dezvoltarea modului de lucru în școli: ”Aceste activități practice pe care le vom parcurge au două direcții. Una dintre ele este de a parcurge lucruri foarte avansate, la care profesorii de liceu sau școală generală nu au avut acces la momentul respectiv. Cea de a doua direcție presupune crearea unor lucruri care se pot face cu investiții minime în sălile de clasă, cum ar fi spre exemplu microscopul de carton, sau crearea de diverși roboți cu componente minime. Acestea sunt cele două direcții pe care ne-am axat, pe de o parte profesorul să se poată duce în sala de clasă și să împărtășească elevilor experiențele acumulate aici, cu aparate performante, sau să facă împreună activități, de exemplu de seismologie, de astronomie, unde cerul reprezintă laboratorul gratuit pe care îl avem la dispoziție, sau altele foarte diverse.”

Diversitatea interdisciplinară și eficiența orelor de curs au o foarte mare importanță în formarea elevului și studentului, reprezentând una dintre țintele conferinței: ”O altă componentă la care nu am reușit să ne adaptăm ca sistem educațional o reprezintă componenta interdisciplinară. Constatăm astfel că elevul și studentul, care sunt în centrul activității noastre, petrec cel mai mult timp în școală dintre toate țările europene, iar la final nu sunt neapărat printre cei mai buni. Asta arată că eficiența orei de clasă este un scăzută în România. Aici putem discuta despre interesul elevilor, despre interesul unor profesori, despre un sistem care nu este finanțat cum trebuie ş.a.m.d. Dar în același timp o abordare practică a orei, o abordare interdisciplinară a orei contribuie la creșterea semnificativă a eficienței orei respective. Dacă tu ca profesor reușești într-o oră să pornești de la o problemă concretă, pe care elevul sau studentul simte nevoia să o rezolve, și să apelezi la elemente de chimie, de fizică, matematică de care ai nevoie să o rezolvi, sau chiar de biologie în rezolvarea ei, aceste lucruri integrate îl sprijină mult în procesul educațional și cresc eficiența orei petrecute în școală. Generația mea a avut parte de o educație bună, dar petreceam foarte mult timp în școală, cu un orar extins pe 6 zile săptămânale, ore de pregătire pentru concursuri. Noi astăzi nu ne mai putem întoarce la acel tip de societate, în care erau comandate altfel lucrurile, ci trebuie să le atragem tinerilor interesul, trebuie să vedem cum îi motivăm să facă lucrurile.

De aceea, în cadrul conferinței noaste, un profesor de matematică participă și la un workshop de bioeconomie și la zona de multimedia, încercând astfel să-și dezvolte această abordare multidisciplinară a activității lui”, a spus Mihai Dimian.

Soluțiile de criză, baza unei posibile dezvoltări de perspectivă a educației

În privința temei alese în cadrul conferinței din acest an, ”Scrutând viitorul. Perspectivele educației. Lecții de criză”, ea a fost abordată în urma trecerii, în ultimii ani, prin diferite perioade de criză pandemică, susținute online mai mult sau mai puțin în privința calității. A apărut apoi trecerea prin această criză a refugiaților, cu efectul cel puțin psihologic pe care îl are războiul din Ucraina asupra elevilor și studenților.

Organizatorul conferinței și prorectorul USV Mihai Dimian ne spune: ”De aceea se va observa că în cadrul conferinței există o puternică componentă de consiliere socio-emoțională, cu colegii de la Psihologie și Științele Educației și de la facultățile de profil din București și Cluj. Încercăm să vedem cum reacționăm în aceste situații, ce am învățat din aceste lecții, care componentă a activității educaționale se poate desfășura în mod eficient online și care nu se poate desfășura în acest mod. Dacă tot am învățat să facem lecții online, haideți acum să facem astfel de lecții împreună cu colegii din Italia, din Spania. Nu ne vom putea deplasa acolo, dar este un bun câștigat acest mod de lucru, pe care îl putem folosi mai departe. Această experiență multiculturală și întâlnirea elevilor cu cei din alte țări, faptul că se compară între ei, colaborează, este un lucru pe care acum îl putem implementa foarte ușor.”

Luarea unor măsuri în perioada pandemiei, chiar dacă fără eficiența scontată, are perspective de îmbunătățire, iar lucrările conferinței tocmai asta vor să transmită în teritoriu. Prof. univ. dr. ing. Mihai Dimian crede în îmbunătățirea unor astfel de soluții: ”Un alt exemplu îl reprezintă tabletele date copiilor din mediul rural, pe care din păcate le-am dat cam goale. Acea tabletă reprezintă însă o oportunitate extraordinară, după ce am vizitat case ale copiilor în care am constatat că aveau doar una, două cărți în interior, deci cu un acces la carte foarte limitat. Pe acea tabletă putem să instalăm mii de cărți, unele în mod gratuit, altele achiziționate prin programe, creând o bibliotecă virtuală în casa elevului. Am trecut printr-o criză, dar în acest mod am putea să rezolvăm această problemă de acces la carte. Pe aceste tablete se pot instala de asemenea programe, aplicații interesante de la studiul bolții cerești la alte și alte domenii. Potențialul acestor copii poate crește mult și rolul nostru ca profesori este tocmai de a încerca să scoatem la suprafață acel potențial al fiecărui tânăr. Rolul acestor dezbateri pe care le avem este tocmai cum facem restul de 90% din treabă, după ce prin distribuirea tabletelor am făcut abia 10%.”

Organizarea evenimentului educațional va transmite aceste mesaje și soluții în țară mai departe, tocmai prin intermediul celor peste 150 de profesori care se vor întoarce în unitățile lor de învățământ și vor pune în practică ce s-a discutat în cadrul conferinței.