Hram la Voroneț, în a treia zi după Învierea Domnului

În a treia zi după Învierea Domnului, Mănăstirea Voroneț și-a serbat hramul și l-a cinstit pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Sfânta Liturghie a fost oficiată în curtea mănăstirii, în altarul de vară, de Preasfințitul Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, împreună cu un sobor de preoți și diaconi.

„Ne întâlnim azi, la Voroneț, cu Sf. Gheorghe, cu Sf. Daniil Sihastrul, cu Sf. Ștefan cel Mare, dar mai înainte de toate ne întâlnim cu Mântuitorul, cu Domnul cel Înviat”, a spus Preasfințitul Damaschin Dorneanul, care, în timpul Sfintei Liturghii, a hirotonit întru ieromonah pe ierodiaconul Daniel de la Schitul Costileva de Jos, ce aparține de Mănăstirea Sihăstria Putnei.

Armonie

La sărbătoarea Voronețului au participat sute de credincioși, unii îmbrăcați în straie populare, oameni de aproape sau de departe, mici sau mari, cu toții purtând în inimă iubirea pentru mănăstirea și obștea de maici de la Voroneț.

Vremea a fost foarte frumoasă, soarele a strălucit pe tot parcursul zilei, iar mireasma pomilor înfloriți din curtea mănăstirii, precum și parfumul florilor ce împrejmuiesc sfânta mănăstire au „învăluit” întreaga așezare.

Ca într-o pictură celebră, florile naturale se contopeau sub albastrul cerului cu buchetele de flori imprimate pe baticurile și năframele pe care le purtau credincioasele care au ales să vină la Voroneț îmbrăcate în straie de sărbătoare.

De la cel mai mic participant la slujbă, o fetiță de aproape 7 luni, îmbrăcată în costum popular, pe care bunica, îmbrăcată și ea în costum tradițional, o ținea în brațe, mângâindu-i cu delicatețe obrajii, până la „bunicii” care sub povara anilor au ales să stea pe băncuțele din curtea mănăstirii, ascultând cu mare atenție slujba, cu toții au fost în comuniune cu Dumnezeu, cu sfinții ocrotitori ai Mănăstirii Voroneț, în armonie cu ei înșiși și cu cei apropiați lor.

Triști, „pentru că nu li s-au împlinit așteptările”

În cuvântul său de învățătură, Preasfințitul Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a vorbit despre cei doi apostoli, Luca și Cleopa, care mergând a treia zi după Înviere către un sat numit Emaus, l-au întâlnit pe Iisus Hristos, fără, însă, să îl recunoască. Ei vorbeau între ei despre cele întâmplate cu câteva zile înainte, vorbeau despre Iisus Hristos - profetul, despre răstignire, doar că erau într-un fel dezamăgiți că Iisus dispăruse.

La un moment dat, s-a apropiat de ei un bărbat, care i-a întrebat de ce sunt triști. Răspunsurile lor au dus spre această concluzie: „pentru că nu li s-au împlinit așteptările”, a spus Episcopul-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

Din Evanghelie: „Cleopa a zis către El: Tu singur eşti străin în Ierusalim şi nu ştii cele ce s-au întâmplat în el în zilele acestea? El le-a zis: Care? Iar ei I-au răspuns: Cele despre Iisus Nazarineanul, Care era prooroc puternic în faptă şi în cuvânt înaintea lui Dumnezeu şi a întregului popor. Cum L-au osândit la moarte şi L-au răstignit arhiereii şi mai-marii noştri; Iar noi nădăjduiam că El este Cel ce avea să izbăvească pe Israel; şi, cu toate acestea, astăzi este a treia zi de când s-au petrecut acestea. Dar şi nişte femei de ale noastre ne-au spăimântat ducându-se dis-de-dimineaţă la mormânt, și, negăsind trupul Lui, au venit zicând că au văzut arătare de îngeri, care le-au spus că El este viu. Iar unii dintre noi s-au dus la mormânt şi au găsit aşa precum spuseseră femeile, dar pe El nu L-au văzut.” (Lc. 24:18-24)

„Tânjiți după ceastă simplitate, nu vă complicați viețile, credeți în Dumnezeu indiferent de ce se întâmplă în viețile noastre, în viețile altora”

Cuvintele din Evanghelie au fost explicate credincioșilor de către Preasfințitul (PS) Damaschin Dorneanul. Astfel, cu alte cuvinte, Dumnezeul pe care l-ar fi dorit cei doi, Luca și Cleopa, era un Dumnezeu care, inițial, i-a dezamăgit. „Noi voiam una, El a venit cu alta, noi voiam să fie aici, stăpânitor, El vine și propovăduiește altă Împărăție, Împărăția Cerurilor”, spune în cuvântul său de învățătură PS Damaschin Dorneanul, adăugând că nu este prima dată când oameni din jurul lui Hristos nu l-au înțeles.

Nici noi nu-l înțelegem pe Dumnezeu. De ce face așa? De ce nu face cum ne așteptăm noi, cum vrem noi, când vrem noi? Altfel spus, lutul îi zice olarului cam cum ar trebui să se comporte.

De multe ori, mai spune PS Damaschin Dorneanul, nu știi la ce să te aștepți de la Dumnezeu. Într-o stare de deznădejde, de dezamăgire, însă, apostolii Luca și Cleopa ne învață pe noi să nu fim indiferenți. Ei nu au abandonat gândul, ci mai departe vorbeau despre Iisus Mântuitorul, Învățătorul lor.

PS Damaschin Dorneanul explică: „Erau preocupați, nu au abandonat ideea. În astfel de situații limită, nu abandonați! Creștinul este o persoană care caută, care bate, care nu se lasă bătut... Poate mai avem și îndoieli, dar nu dăm înapoi. Nu trebuie să abandonăm. Trebuie să-l căutăm pe acest Dumnezeu. (...) Și cei doi apostoli nu s-au răzvrătit. Omul smerit nu se va răzvrăti. Va înțelege. Și dacă nu va înțelege, vă mai spun, suntem lut, El este olarul, El are putere să ne facă vasul”.

În final, Episcopul-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților ne învață că atunci când suntem triști, ar trebui să ne aplecăm către simplitate. Când nu înțelegem multe lucruri, să revenim la lucrurile simple și aici am putea găsi cheia multor răspunsuri la lucruri care par complicate. „Luca și Cleopa i-au spus, la finalul întâlnirii, Mântuitorului Iisus, rămâi cu noi, este deja seară... când ai un musafir, și este târziu, este frumos să-l aduci în casa ta și să-l pui la masă. Tânjiți după ceastă simplitate, nu vă complicați viețile, credeți în Dumnezeu indiferent de ce se întâmplă în viețile noastre, în viețile altora. Acolo, înăuntru, unde nimeni nu poate să pătrundă, simțim și noi, ca cei doi ucenici, în drum spre Emaus, că totuși arde ceva în noi, arde ceva în noi de dragul acestui Dumnezeu. Flacăra aceea, o dată poate să fie mică, altă dată poate să fie mai mare și, apoi, iarăși mică. Păstrați-o! Făceți-o vâlvătaie! Rugați-l pe Dumnezeu să o aprindă și atunci bucurie mare, lumină mare va fi cu noi și în noi!”, a mai spus PS Damaschin Dorneanul.

Invitați

Din soborul de preoți și diaconi condus de PS Damaschin Dorneanulau făcut parte secretarul eparhial protos. Justinian Săvescu, preotul Mircea Nuțu, preotul Constantin Ciupu, preotul dr. Viorel-Ioan Vârlan etc. La evenimentul religios de marți, 26 aprilie, au participat stareți și starețe de mănăstiri, preoți, diaconi, dar și prieteni, apropiați ai mănăstirii, precum sociologul Carmen Cornelia Balan, împreună cu familia venită de la București, jurnalistul Constantin Ciofu, dr. Gabriel Cărăbuș, directorul Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera” Suceava, poetul Alexandru Ovidiu Vintilă, președintele Societății Scriitorilor Bucovineni, cercetătorul Alice Niculică, doctor în istorie, de la Biblioteca „I.G. Sbiera” Suceava, Mircea Gheorghe Lețiu, directorul Firmei SC EURAS SRL din Satu Mare (care s-a ocupat de lucrările de restaurare a ansamblului mănăstirii), Vasile Mocanu, şeful Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Suceava, oameni care au dorit să le fie alături maicii starețe stavrofora dr. Gabriela Platon, stavroforei scriitoare Elena Simionovici și celorlalte maici care au trudit și trudesc zi și noapte pentru ca Voronețul să fie la înălțimea numelui pe care îl poartă.

„Măicuța noastră stareță Irina cred că s-a rugat și ea în Cer, ca să fie o zi frumoasă, în această zi de prăznuire”

La finalul Sfintei Liturghii, copiii au fost împărtășiți de preoți și fiecare credincios a primit anaforă și câte o iconiță cu Învierea Domnului din partea Preasfințitului Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, care a transmis prin vocea PS Damaschin Dorneanul „gând de prețuire și binecuvântare”.

Stareța Mănăstirii Voroneț, stavrofora dr. Gabriela Platon, a mulțumit Preasfințitului Damaschin, „pentru rugăciunea cu binecuvântare cu care ați mângâiat sufletele noastre, ale tuturor, și pentru cuvântul de învățătură. Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru că ne-a dăruit așa o zi frumoasă, dăm slavă lui Dumnezeu. Măicuța noastră stareță Irina cred că s-a rugat și ea în Cer, ca să fie o zi frumoasă, în această zi de prăznuire”.

Cei mai mulți dintre participanții la hramul Mănăstirii Voroneț au trecut și pe la mormântul Măicuței Irina, au aprins o lumânare, au depus o floare, au făcut o plecăciune în semn de respect, recunoștință, iubire. Întâia stareță a Mănăstirii Voroneț, stavrofora Irina Pântescu, a plecat la Ceruri la vârsta de 89 de ani, în prima zi din Postul Mare, luni, 7 martie 2022. Duminică, 10 aprilie, s-a săvârșit praznicul de 40 de zile pentru Măicuța Irina. Și în ziua hramului, obștea de măicuțe a avut grijă să împartă sute de pachete cu bunătăți tuturor participanților „de sufletul Măicuței Starețe Irina”, așa cum a spus stareța dr. Gabriela Platon, mulțumind din nou participanților, „pentru că ați fost alături de noi, și sperăm să ne purtați în rugăciunile frățiilor voastre”.

 Distincții

Preasfințitul Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a înmânat tot marți, 26 aprilie, la Voroneț, Ordinul „Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul” din partea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, la propunerea conducerii Mănăstirii Voroneț, mai multor persoane, printre care: dr. Gabriel Cărăbuș, directorul Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera” Suceava, dr. în istorie Alice Niculică (Biblioteca Bucovinei Suceava), Ștefan Mândrilă din Voroneț (un prieten al mănăstirii, un om de nădejde și de ajutor, la fel ca tatăl său, regretatul Octavian Mândrilă, care a fost un slujitor neobosit al mănăstirii aproape 30 de ani), familia Nicula din București (Gabriel, împreună cu soția și cei doi copii), prieteni buni ai Voronețului, și Nadia Ilica din Gura Humorului, o persoană care a fost mereu alături de obștea de la Voroneț, trup și suflet. După cum a spus și stareța Mănăstirii Voroneț, stavrofora Gabriela, „vine vremea când trebuie să spunem <Mulțumesc!> tuturor celor care ne-au ajutat de-a lungul timpului”.