Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Cele 38 de adăposturi de protecție a populației în caz de dezastre, care există pe raza municipiului Suceava, vor fi preluate și reabilitate de administrația locală. Primarul de Suceava, Ion Lungu, a declarat, miercuri, în conferință de presă, că acestea au fost inventariate și vor fi preluate de la asociațiile de proprietari, în administrarea cărora au fost date. „Vrem să le modernizăm, să le reabilităm. Nu trebuie să ne panicăm, dar trebuie să fie pregătite. Sunt ale primăriei, sunt și la persoane private, la cei care au construit blocuri. Împreună cu ISU vom face o corelare a numărului de adăposturi cu pregătirea lor, pentru orice eventualitate”, a declarat Lungu.
Acum, majoritatea acestor spații situate de regulă în subsolurile blocurilor sunt folosite ca spații de depozitare. Numărul lor este oricum insuficient, în caz de dezastru aici putându-se adăposti doar câteva mii de persoane.
Centrul de comandă în caz de dezastre a fost anterior într-un buncăr de sub hotelul Bucovina, din municipiul Suceava
În paralel cu amenajarea adăposturilor pentru populație se va moderniza și centrul de comandă la nivel județean și municipal, înființate într-o locație nedezvăluită de reprezentanții ISU și ai Primăriei, după ce administrația locală a renunțat la buncărul anterior, construit în anii ‘70 sub hotelul Bucovina-Severin. Buncărul de sub hotelul Bucovina a fost de la început cu funcțiune specială, construit la o adâncime de patru metri şi cu o suprafaţă de circa 300 de metri pătraţi. A fost gândit ca post de comandă, cu mult mai multe dotări decât un adăpost obişnuit de apărare locală antiaeriană. Hotelul a fost construit, de asemenea, cu un grad de rezistenţă la cutremur mare, fiind una dintre cele mai rezistente construcţii din Suceava. A fost proiectat și construit ca la un seism de 7 grade pe scara Richter să se răstoarne în față, nu să se prăbușească.
Centrul de comandă a fost prevăzut cu un canal de refugiu în caz de pericol, care iese în lateral la 12 metri de hotel, între Biblioteca Județeană şi Parcul Central. Astfel, calea de salvare nu ar fi fost acoperită de eventualele ruine deoarece clădirea cade în față. Înălţimea tunelului este de 1,20 m, iar capacul de la ieşire a fost proiectat să se deschidă numai din interior, datorită unui sistem special de prindere, cu clame. Accesul în buncăr se făcea atât prin bucătăria, cât şi prin spălătoria hotelului, printr-un labirint de culoare. Uşile au fost din metal masiv, căptuşite cu plumb.
La tunelul de fugă se ajungea pe la toaleta buncărului, printr-o uşă metalică amplasată între chiuvete și WC, prevăzută cu un sistem de închidere asemănător celui de la submarin.
Din informaţiile noastre, principalul motiv pentru care Primăria Suceava a renunţat la centrul de comandă de sub hotelul Bucovina a fost acela că noile normative prevăd ca pereţii de beton armat ai unei astfel de construcţii să aibă o grosime de 60 de cm, iar cei ai buncărului au doar 40 de cm. Centrul de comandă pentru oraşul Suceava în caz de dezastre a funcționat până în decembrie 2008, când a trecut în conservare, apoi a fost desfiinţat, la finalizarea unui litigiu între Primăria Suceava şi familia lui Severin Tcaciuc, câştigat de aceasta din urmă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Litigiul a avut ca obiect refuzul municipalităţii de a mai plăti chirie pentru buncăr.
