Academicianul Răzvan Teodorescu se întreba cum vor fi prezentați și apreciați în istorie Băsescu și Klaus! Aș extinde această întrebare cu referire la parlamentari, miniștri, diplomați și lideri locali.
Această minianaliză o voi face prin următoarele: ce dorințe avem și ce rezultate (foarte greu să avem ‟o țară ca afară”); oportunități și folosirea lor (ocazii ratate în rafale); adaptarea la proiectele internaționale (în rând cu UE; USA); comparația cu omologii lor din ‟țările surori” postcomuniste!
Visul românilor, chiar puțin utopic, este să trăiască ca în țările din Vest, dar plătind (sau nu!) impozite și taxe ca pe la noi. Pentru asta e nevoie de politicieni de anvergură și cu viziune care să evalueze resursele, să cunoască tendințele în evoluția mondială și să propună politici de stat pe termen mediu și lung! Avem așa ceva? Nu în funcții de decizie! Se întrec în a susține taxe foarte mici pentru a vă lua voturile data viitoare! Ei sunt oameni politici și nu de stat! Și am avea resurse umane pentru formarea unui grup de oameni de stat ca până la război (pașoptiști, Brătieni, regii Carol I și Ferdinand, regina Maria etc.).
Avem, prin reprezentanți, un ‟talent” deosebit în a pierde toate ‟trenurile” ce trec prin Europa și lume! Se și pune întrebarea dacă aceste ‟rateuri” sunt din nepricepere (citește prostie!) sau sunt dorite de alții și ‟cozile de topor” le produc? Aș enumera, pentru clarificare, câteva ‟rateuri” majore: șansa de a deveni centru energetic în S-E Europei prin gazul din Marea Neagră și reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă; atragerea de investiții importante după ieșirea UK din UE și relocarea masivă de fabrici din China; abandonarea parteneriatului public-privat ca sursă de dezvoltare a infrastructurii în lipsa finanțării (autostrada Comarnic-Brașov, Iași-Târgu Neamț, Nuclearelectrica Cernavodă etc.); eliminarea vizelor pentru USA când toți au făcut-o; nici un pas spre integrare în zona euro etc..
Nu ne pricepem sau nu vrem să ne implicăm în proiecte majore cu efect economic și social (atragerea forței de muncă plecate). Este de neînțeles cum au ratat participarea la Proiectul European de cercetare-dezvoltare în domeniul nuclear, când avem Reactorul nuclear de la Măgurele! Toată UE este uimită! Nu s-a făcut nimic pentru amenajarea Dunării, ca rută alternativă de transport de la Est la Vest și încadrarea în culoarul Dunăre-Main-Rin, ceea ce ar reduce durata de transport cu 2-3 săptămâni. Câștigul ar fi imens, importanța României ar crește, dar trebuie pusă mintea la contribuție. Experiența în domenii importante (în apărare, auto, aeronautică ) este valorificată parțial (producție de subansamble!) sau deloc (producție de utilaj petrolier, minier etc.).
Colegi de ‟suferință” din Est au recuperat mult mai bine decalajul în condițiile lipsei de resurse proprii (hidrocarburi, minerale, suprafață mare de teren agricol). Integrarea în UE este totală (fără MCV, restricții Schengen, zona euro pentru cine a vrut) iar parteneriatul cu USA nu este grefat de obligativitatea vizei!
Vinovați pentru această stare de fapt sunt clasa politică, administrația centrală (guvern și în special președintele), legislativul leneș și rupt de realitate, diplomații care negociază în genunchi! Și noi care îi votăm?
Dan Strutinschi