În perioada 9-10 aprilie, la Ciocăneşti s-a desfăşurat cea de-a XVII-a ediţie a Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate, manifestare organizată de Primăria şi Consiliul Local Ciocăneşti, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Cultural „Bucovina” prin Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, în cadrul Programului turistic „Paştele în Bucovina”.
Iniţiat în urmă cu 19 ani, cu scopul de a menţine şi de a promova unul dintre cele mai răspândite şi cunoscute meşteşuguri din Bucovina, ce se păstrează cu sfinţenie în acest spaţiu, fiind transmis din generaţie în generaţie, după doi ani în care din motive sanitare manifestarea nu a putut fi organizată, în acest an Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate a avut un program variat, care a cuprins, în afara tradiţionalelor concursuri de încondeiat ouă, un Târg de ouă încondeiate şi unul al meşterilor populari, o expoziţie de pictură, o serie de activităţi cu caracter informativ, precum şi spectacole ce promovează folclorul specific.
Alături de locuitorii din Ciocăneşti, care au o tradiţie lungă în încondeierea ouălor, transmisă din generaţie în generaţie, pictând modele populare aflate pe hainele de sărbătoare, dar şi pe casele lor tradiţionale, la manifestarea dedicată oului încondeiat din satul muzeu au participat încondeietori din toată ţară şi numeroşi invitaţi din mediul cultural şi administrativ, cum ar fi directori ai direcţiilor de cultură din mai multe judeţe, reprezentanţi ai muzeelor etnografice din ţară, subprefectul Cristian Şologon, Niculai Barbă – vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, Mihaela Iacob – consilier în Ministerul Culturii, deputatul Angelica Fădor, Antoniu Alexandru Flandorfer – directorul Direcţiei de Cultură Suceava, reprezentanţi ai mediului universitar din Iaşi şi Suceava.
Încondeietorii de ouă fac parte din patrimoniul viu al acestei ţări
Primarul comunei Ciocăneşti, Radu Ciocan, a spus în deschiderea manifestărilor: „Reuşim să ne reîntâlnim după trei ani, pentru că din 2019 marea majoritate a încondeietorilor nu au mai avut posibilitatea de a participa la o manifestare de acest gen. Mulţumesc tuturor încondeietorilor pentru prezenţă pentru că, aşa cum am mai spus-o, consider că faceţi parte din patrimoniul viu al acestei ţări şi, în acelaşi timp, vă consider şi artişti. În sală sunt prezenţi peste 60 de încondeietori din Galaţi, Braşov, Cluj, Neamţ, Botoşani şi Suceava, iar cei mai mici, în număr de peste 80, se întrec la Şcoala Gimnazială.
Începem Festivalul, ca de fiecare dată, cu un seminar pe care îl facem nu de dragul de a puncta o activitate informativă. Am spus de fiecare dată că încondeietorii trebuie să scoată la lumină munca din timpul anului, trebuie să îşi valorifice munca lor şi trebuie să plece cu cel puţin o idee de la aceste seminarii.
Aseară am primit vestea că Ciocăneştiul a fost inclus pe lista localităţilor care vor face parte din ruta satelor tradiţionale, ceea ce presupune că pe lângă programe vom accesa fonduri pentru renovarea a opt gospodării tradiţionale şi acesta este scopul când vorbim de păstrarea şi valorificarea patrimoniului vernacular. Mulţumesc pentru implicare şi pentru sprijin Asociaţiei Localităţilor şi Zonelor Istorice din România, fiind prezentă aici toată conducerea împreună cu primarul municipiului Alba Iulia, şi mulţumesc autorităţilor judeţene pentru sprijin”.
„Pace, solidaritate, credinţă”
În timp ce la Casa de Cultură „Florin Gheucă” s-a desfăşurat prima parte a Seminarului naţional „Patrimoniul vernacular – Sursă de creştere a potenţialului turistic”, la Şcoala Gimnazială Ciocăneşti s-a desfăşurat cea de-a opta ediţie a concursului interjudeţean „Tradiţie - valoare sacră”, care a reunit copii de la 13 şcoli gimnaziale şi cluburi ale copiilor din judeţele Botoşani, Braşov, Galaţi, Neamţ şi Suceava, pasionaţi de încondeiatul ouălor şi de tradiţiile populare româneşti. Tema din acest an a concursului a fost „Pace, solidaritate, credinţă”, iar la final, un juriu format din specialişti, printre care s-au numărat prof. Loredana Mihaela Ceică, inspector şcolar de arte în cadrul IŞJ Suceava, Gabriela Teişanu, consultant artistic Artă populară la Centrul Cultural „Bucovina”, lect. univ. dr. Bogdan Nicolau – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, a acordat 15 premii I, 20 de premii II şi 27 de premii III.
Tot la Ciocănești s-au desfăşurat şi Concursul de încondeiere a ouălor dedicat elevilor de liceu şi şcoală profesională, „Dr. Anton Setnic”, ediţia a V-a, şi Concursul de încondeiere a ouălor dedicat studenţilor, „Înv. Novac Norbert”, ediţia a IV-a, ambele fiind găzduite de Casa de Cultură „Florin Gheucă”.
O altă expoziţiei-concurs care a atras numerosul public prezent sâmbătă la Ciocăneşti a fost „Coşul Pascal”. 22 de gospodine au prezentat coşul cu care merg în noapte de Înviere la sfinţit la biserică, şase dintre ele fiind răsplătite de juriu cu premiul I, şase cu premiul doi, şapte cu premiul trei, iar pentru trei coşuri au fost acordate menţiuni.
Alături de produsele specifice, din coşul pascal nu au lipsit cele mai frumoase ouă încondeiate, oul fiind văzut ca un simbol primordial, fiind considerat potrivit tradiţiei sămânţa vieţii.
Satul Ciocăneşti, inclus în ruta satelor cu arhitectură tradiţională
Pentru manifestările din perioada Postului Mare, încondeietoarele muncesc toată iarna pentru a realiza cele mai frumoase „bijuterii” pe care să le arate publicului în expoziţii sau să le vândă, oul încondeiat fiind şi o sursă de câştig. Munca încondeietoarelor a fost apreciată şi de vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava Niculai Barbă.
„Astăzi, specialişti din ţară au văzut şi au vorbit despre ceea ce se întâmplă la Ciocăneşti, despre ceea ce se întâmplă în Bucovina. Este un lucru extraordinar, şi asta arată că bucuria de a avea astfel de întâlniri este un act deosebit. Implicarea administrației din Ciocăneşti a făcut ca acest eveniment important, care se alătură celorlalte evenimente, unul dintre ele fiind Festivalul Păstrăvului, alături de grija pentru patrimoniul cultural şi material, fac ca acest sat, Ciocănești, să îşi respecte denumirea de sat muzeu. La Bucureşti avem Muzeul Satului. Noi aici, în Bucovina, avem sat muzeu. Şi atunci grija administrației locale şi judeţene este să păstreze obiectele, să păstreze tot ce are un muzeu, şi acest sat muzeu trebuie şi mai bine promovat, şi mai bine pus în valoare. Un semn că lucrul acesta se întâmplă este şi faptul că Ciocăneştiul a fost inclus prin finaţare prin PNRR în ruta satelor cu arhitectură tradiţională, ceea ce va însemna un sprijin financiar important. Specialiştii ştiu ce este de făcut, dumneavoastră simţiţi ceea ce este de făcut, dar toată lumea a făcut trimitere la bani. Prin acest proiect Ciocăneştiul obţine atât promovare, cât şi restaurarea a opt gospodări tradiționale.
Îi întrebam pe meşteri cine îi mai ajută şi îmi spuneau că soţul sau soţia. Dar este esenţial şi să fim sinceri, tineretul a cam plecat, judeţul Suceava având între 150.000-200.000 de oameni plecaţi în afara graniţelor, ca pe lângă soţ sau soţie să avem şi copii aici, care să înveţe şi să ducă mai departe aceste obiceiuri. Noi, astăzi, aici, prin acest festival care se desfăşoară fără restricţii, dăm un semn de revenire la normalitate, înseamnă continuitate, înseamnă tradiţii. Prin Programul Paştele în Bucovina noi ne-am pregătit să facem tot ceea ce făceam şi înainte pentru că dorim să păstrăm tradiţiile. Tradiţiile au mers mai departe fie că au fost pandemii, război”, a precizat vicepreşedintele Niculai Barbă.
Tradiţia este o continuă transmitere de valori culturale
Expoziţiile de pictură sunt nelipsite din programul celor două mari manifestări culturale pe care le găzduieşte comuna Ciocăneşti în timpul anului, pe simezele Casei de Cultură fiind expuse de-a lungul anilor lucrări ale artiştilor plastici şi graficienilor consacraţi din întreaga ţară. Anul acesta, în cadrul expoziţiei „Dumnezeu, om, natură”, Georgiana Şcheul, o tânără pictoriţă din Cicăneşti, absolventă de studii superioare, a prezentat mai multe tablouri care fac referire şi la patrimoniul Cicăneştiului.
„Am căutat legături între patrimoniul vernacular şi pictură şi am constatat că în spatele patrimoniului vernacular se află întrebările: Ce protejăm?; Ce dorim să protejăm? şi Cum protejăm? Astfel am ajuns la semnificaţia cuvântului tradiţie. Tradiţia este o continuă transmitere de valori culturale. În cazul meu transmiterea valorilor culturale se face prin imagine, prin pictură. Am ales această temă pentru că eu cred că se îmbină foarte frumos, ca o concluzie a etnografului Valeriu Capcelea care definea armonia satului în trei rapoarte: armonia dintre om şi Dumnezeu, armonia dintre om şi om şi armonia dintre om şi natură. Pictând corul religios bisericesc din satul Botoş mi-am răspuns la întrebarea: Unde este Dumnezeu? Şi anume Dumnezeu este acolo unde este primit, iar prin acest tablou am susţinut raportul de armonie dintre om şi Dumnezeu.
Prin realizarea acestor tablouri s-au evidenţiat oameni ale căror îndeletniciri identitare sunt unele mai frumoase decât altele, susţinând raportul de armonie dintre om şi om. Acest proiect vizual şi-a propus abordarea diferitelor trasee plastice, cum ar fi peisajul, compoziţia, statică sau dinamică prin care oamenii tind să mediteze şi prin această armonie să devină şi să asceadă spre a deveni lumină”, a caracterizat Georgiana Şcheul lucrările expuse.
O îmbinare armonioasă între ouă încondeiate şi folclor
De meşteşugul ouălor încondeiate s-au putut bucura atât turiştii care pot cumpăra aceste ouă, cât şi îndrăgostiţii şi căutătorii de tradiţii şi port popular autentic bucovinean. Programul manifestărilor a inclus, pe lângă concursul de ouă încondeiate, expoziţii cu specific artizanal şi culinar şi spectacole de muzică religioasă şi pricesne şi de muzică populară bucovineană, oferite de corul „Ecou Dornean”, solistele Ana Maria Chiloti şi Viorica Macovei
Duminică, 10 aprilie, deşi la Ciocăneşti a plouat, după săvârşirea Sfintei Liturghii, un număr mare de turişti au vizitat Târgul de ouă încondeiate şi Târgul meşterilor populari de pe Platoul „Ştefan cel Mare” şi au asistat la un program de cântece patriotice şi religioase oferit de David şi Miruna Ţăran, Iustina Cenuşă, Cristian Pomohaci, Pamfil Roată.
Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti este o îmbinare armonioasă între concursul de încondeiat ouă, expoziţiile gastronomice şi folclor, şi deschide seria de manifestări desfăşurate în cadrul proiectului „Paştele în Bucovina”.