Semnificații psihosomatice ale sistemului digestiv

În sistemul digestiv, milioane de substanțe chimice trebuie analizate, mii de toxine trebuie identificate și făcute inofensive. Oamenii de știință vorbesc acum despre existența unui creier în intestin, care are peste 200 de milioane de celule nervoase și care trebuie să îndeplinească toate aceste sarcini. Din punct de vedere evolutiv, creierul din intestin este mult mai vechi decât creierul nostru propriu-zis. În creier nu există nicio zonă care să fie responsabilă de digestie. Intestinul funcționează în mod independent. Așadar, nu ne putem influența în mod conștient digestia, ci ea este controlată în special de procese inconștiente. Creierul este mereu informat, prin intermediul nervului vag, despre ceea ce se întâmplă în intestin. Dacă apar probleme digestive pe o perioadă mai lungă de timp, este important ca persoana afectată să se ocupe de activitatea stomacului și de cea a intestinului, analizând cauzele care se ascund în spatele acestor probleme. Pentru aceasta, ea necesită un eu sănătos și o voință proprie.

„Îndrăgostiții au fluturi în stomac.” „Dragostea trece prin stomac.” „Unele lucruri le spunem din burtă.” O persoană anxioasă poate „să facă în pantaloni” de frică. Sistemul nostru digestiv reacționează imediat la stările emoționale și poate fi dezechilibrat foarte repede. În situațiile stresante și atunci când simțim emoții precum presiunea de a face performanță, frică, furie sau tristețe, și intestinul va fi afectat. Inițial, are loc o dereglare a colonizării florei intestinale, adică echilibrul a peste 500 de tipuri de bacterii cunoscute este perturbat, având un efect negativ asupra digestiei.

80% din sistemul nostru imunitar este localizat în intestin. Bacteriile intestinale contribuie la dezvoltarea sănătoasă a sistemului imunitar. O parte a procesului de imunizare începe deja în pântecele mamei, prin intermediul placentei. Copiii care vin pe lume printr-o operație de cezariană au un sistem imunitar slăbit și prezintă un risc crescut de a dezvolta alergii. Acești copii nu iau contact cu bacteriile vaginale ale mamei, care contribuie la construirea sistemului imunitar. După naștere, sugarul primește anticorpi prin intermediul laptelui matern. Dacă nu este alăptat, el nu primește acești anticorpi. Ulterior, producția proprie de anticorpi a sugarului este stimulată datorită faptului că el ia contact cu bacteriile și cu agenții patogeni din mediul înconjurător. Pentru dezvoltarea unui sistem imunitar sănătos, calitatea și prospețimea alimentelor este crucială. Însă multe mame nu mai prepară mâncarea din alimente proaspete, astfel încât copiii lor nu învață să aibă o relație pozitivă cu hrana și un comportament alimentar sănătos.

Ceea ce ajunge în stomac trebuie digerat. Altfel, stomacul nu are altă opțiune decât să trimită mâncarea înapoi în sus, ceea ce înseamnă a scuipa și a vomita. Altminteri, după ce se amestecă cu sucul gastric, care conține, printre altele, acid clorhidric care dezinfectează alimentele, mâncarea trece mai departe în intestinul subțire. Dacă intestinul subțire este supraîncărcat cu substanțe pe care nu le poate identifica, el devine suprasolicitat și realizează o triere nesatisfăcătoare. Ne putem imagina ce se întâmplă în cazul acesta: unele substanțe utile sunt trimise mai departe pentru a fi eliminate, iar materiile reziduale sunt păstrate în organism.

Intestinul poate fi considerat un organ care simbolizează fluxul vieții noastre atât din punct de vedere material, cât și din punct de vedere emoțional. El preia ceea ce noi sau alții îi dăm să digere. El procesează toate acestea cât mai bine și elimină substanțele nedigerabile. Dacă în acest sistem sunt introduse alimente cu valoare nutritivă scăzută sau chiar toxice, acest lucru poate duce, de asemenea, la perturbări ale funcționării sale, așa cum se întâmplă și atunci când suntem expuși permanent unor amenințări psihice, cum ar fi, de exemplu, nesiguranța din relația cu părinții, cu partenerii sau cu propriii copii, pe care nu o putem „digera”. Ulterior, ca urmare a acestei influențe negative, nu mai pot fi filtrate suficiente substanțe nutritive necesare propriei vieți. Astfel, rămân doar două posibilități: fie ele sunt eliminate imediat (diaree), fie sunt reținute prea mult în organism (constipație). Această lipsă a siguranței afective este adesea și o cauză a bolilor de piele, care reprezintă o altă încercare a organismului de a elimina materiile reziduale sau problemele. Organismul încearcă să elimine prin piele substanțele care nu pot fi digerate, pielea fiind un mare organ ce are funcția de excreție și de delimitare a corpului față de mediul exterior.

Psiholog Mihai Moisoiu

Tel. 0753937223

www.mihaimoisoiu.ro

E-mail: mmmoisoiu@gmail.com