Încoronarea Reginei Maria, „Împărăteasa tuturor românilor”

Realizarea României Mari, după Primul Război Mondial, a creat condiţiile încoronării Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria ca suverani ai tuturor românilor, în urmă cu 100 de ani.

Locul în care să se facă memorabilul eveniment nu avea cum să fie altul decât Alba Iulia, acolo unde Mihai Viteazul înfăptuise prima Unire a românilor în 1599, dar și locul în care a fost proclamată Unirea de la 1 decembrie 1918. La vremea aceea Alba Iulia era un mic oraș de provincie care nu avea nici măcar drumurile pietruite și avea cel mult 10.000 de locuitori, care a trecut prin transformări puternice, pentru a fi pregătit pentru Serbările Încoronării.

„Catedrala Reîntregirii”, ridicată în 10 luni, și încoronarea sub ochii poporului

Regele Ferdinand și Regina Maria s-au încoronat în cadrul unei ceremonii fastuoase, ca suverani ai României Mari, în data de 15 octombrie 1922, în prezența a peste 300.000 de români.

Ideea organizării unei încoronări regale apăruse după sfârșitul Primului Război Mondial, în acest scop fiind înființată „Comisiunea pentru organizarea Serbărilor Încoronării Suveranilor”, formată din personalități marcante precum generalul Constantin Coandă, diplomatul Nicolae Titulescu, compozitorul George Enescu, poetul Octavian Goga, viitorul patriarh Miron Cristea, istoricul Nicolae Iorga, arhitectul Victor G. Ştefănescu și  inginerul Anghel Saligny.

Mai mult, special pentru momentul încoronării din 1922 a fost construită Catedrala Ortodoxă din Alba Iulia, care mai poartă denumirea și de „Catedrala Reîntregirii”.

Începută în luna martie 1921, construcția lăcașului a fost realizată în timp record, de numai 10 luni.

Pictura interioară a Catedralei a fost realizată de Costin Petrescu. Pentru ridicarea lăcașului de cult, a fost demolat o parte din zidul cetății Alba Iulia, inclusiv o parte a bastionului Mihail.

Un obstacol care părea greu de trecut era interdicţia Bisericii Catolice, de care aparţinea Ferdinand, de a fi încoronat într-o catedrală ortodoxă, în cadrul unei slujbe ortodoxe. Până la urmă, Regina Maria a venit cu ideea, mai bună în multe privințe, ca încoronarea să aibă loc afară.

În felul acesta ceremonia s-a desfăşurat în faţa Catedralei, sub ochii poporului adunat la Alba Iulia.

Coroana din oțel de tun și coroana de aur de 2 kg

Regina Maria și Regele Ferdinand au venit cu trenul regal de la București în dimineața zilei de 15 octombrie 1922. Au fost întâmpinați la gară, cu pâine și sare, de premierul Ionel Brătianu și primarul orașului din Alba Iulia. De la gară, familia regală a fost transportată în două calești trase de cai până la catedrală, unde era așteptată de zeci de mii de oameni. Regina Maria era îmbrăcată „într-o rochie auriu-roșiatică, cu o mantie de catifea roșie pe umeri, căptuşită cu albastru şi argintiu, purtând pe cap un voal auriu strâns pe frunte cu o panglică de aur”. Conform jurnalului său, Regina Maria s-a îmbrăcat pentru marea ceremonie pe drum, chiar în trenul regal, întrucât la Alba Iulia nu existau locuri pentru cazare.

Inconvenientul acesta, care pare de neconceput astăzi pentru unii, nu a deranjat-o deloc și nici nu i-a știrbit cu nimic imaginea, Regina arătând impresionant la memorabila  festivitate.

Slujba încoronării și Te Deum-ul au fost oficiate de patru mitropoliți ortodocși.

La orele 11:00, când toate clopotele băteau în întreaga ţară, iar la Alba Iulia se trăgeau 101 salve de tun, Regele Ferdinand a luat de la preşedintele Senatului coroana de oţel a lui Carol I (făurită dintr-un tun turcesc, capturat la Plevna în timpul Războiului de Independenţă), la care fuseseră adăugate însemnele Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei, şi a aşezat-o singur pe cap, după tradiţia instaurată de Napoleon I.

A ridicat apoi coroana de aur a reginei și a sărutat-o pe frunte pe Maria: „Eu am îngenuncheat în fața lui Nando (n.a. Ferdinand), care a pus greaua coroană pe capul meu, în vreme ce toate clopotele au sunat și acele salve de salut regal au fost trase”.

Ferdinand și-a încoronat soţia, frumoasa, pasionala şi ambiţioasa Maria, ca „regină a tuturor românilor”, cu o coroană de 1,8 kg din aur masiv, executată la celebra Casă de bijuterii Falize din Paris.

În acel moment miile de oameni aflați în fața catedralei au izbucnit în ovații pe fundalul Imnului Național cântat de fanfarele militare. Suveranii României au urcat apoi la un balcon de unde au salutat oamenii.

Serbările Încoronării, cu invitați de seamă din Europa, America și Asia, impresionantă paradă militară și 10.000 de primari din țară

La ceremonie au participat capete încoronate și alți lideri din Europa, America sau Asia, printre care viitorul rege George al VI-lea al Marii Britanii, tatăl actualei regine Elisabeta a II-a, sau generalul Henri Berthelot. Cele mai importante agenţii de presă internaţionale şi-au trimis la Alba Iulia reporteri pentru a relata despre fastuosul eveniment.

După festivitate a urmat un dineu oficial cu aproximativ 400 de invitați la care au participat reprezentanți ai caselor regale ale Angliei, Italiei, Spaniei, miniștri plenipotențiari din diverse țări, figuri militare de talie europeană. După terminarea dineului, Regele Ferdinand și Regina Maria au ieșit la parada militară în partea de vest a cetății de la Alba Iulia, unde au dat onorul celor peste 50.000 soldați participanți.

Unul dintre principalele motive de fericire ale Reginei Maria a fost prezența la încoronare a fiicelor ei, Elisabeta şi Mărioara, devenite, în urma căsătoriilor contractate în anii anteriori, reginele Greciei şi Iugoslaviei.

„Trei regine – nota cu nedisimulată satisfacţie Maria – cele două fiice ale mele regine, fiecare în genul ei, era o plăcere să le vezi... Cele două regine tinere ale noastre stăteau de-o parte şi de alta a tatălui lor, şi era cu adevărat minunat să priveşti diferitele lor feluri de frumuseţe...”

Serbările Încoronării s-au mutat apoi de la Alba Iulia la București, unde, în 17 octombrie, Ferdinand I și Maria au fost aclamați de 10.000 de primari veniți din toată țara la Arenele Romane.