Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Drumul de la Punctul de Trecere a Frontierei Siret spre Cernăuți, oraș cu o importante comunitate de români, s-a transformat radical în cele mai puțin de două săptămâni de război din țara vecină. Baricadele se văd la tot pasul, fie că este vorba de borduri amplasate pe carosabil sau de saci cu nisip clădiți pentru a opri eventuala înaintare a vehiculelor militare ale armatei ruse. Sunt și locuri unde situația pare un colţ de rai, deși lucrurile nu stau deloc așa. Biserica Baptistă din satul Igești a devenit centru de refugiați pentru oamenii care fug din calea războiului. Pastorul și comunitatea baptistă au decis să îi sprijine pe semenii lor și au transformat băncile din interior în paturi pentru dormit, iar una din încăperi în sală de mese pentru cei peste 100 de refugiați, majoritatea dintre ei din Mariupol, cel mai încercat oraș ucrainean de ororile actualului război.
În prima zi de război, Gheorghe Pidoima a împrumutat 100 de dolari și a cumpărat alimente, care au ajuns abia pe o zi sau două. ”Dumnezeu a fost bun cu noi și frații noștri din România au adus alimente și tot aduc, dar acestea se consumă, mai ales că sunt 100 de persoane. Nevoia pe care o avem acum este un generator în cazul în care se stinge lumina și nu mai avem cu ce face mâncare. Sperăm să ajungă și asta. În biserică avem limită de 100 de persoane, dar mai iau și oamenii acasă, 5-10, în limita în cât poate fiecare. Alte 80 de persoane din aceeași biserică vin spre Igești. Aici sunt mulți copii care se simt în siguranță, nu au treabă cu războiul, practic nu își dau seama ce se întâmplă în țară. Nici chiar adolescenții mai mari nu cred că înțeleg ce se întâmplă, ei sunt aici cu mama, știu că părinții sunt acasă și încearcă să ajute cum pot, să sape tot felul de șanțuri ca să protejeze propășirea armatei”, a mărturisit pastorul Paidoma.
”E aproape imposibil să supraviețuiască oamenii pentru că nu există curent electric, nu există posibilități de supraviețuire și nu există alimente”
Printre cei care au reușit să se pună la adăpost din calea războiului este și Vania, un tânăr de 26 de ani, din Mariupol. A fost printre norocoșii care au ieșit înainte ca orașul să fie efectiv blocat de armata rusă. ”Am venit din Mariupol, am venit sâmbătă, în jurul orei 3.00. Eu personal am ieșit de acolo duminică și am ajuns doar sâmbătă. În Mariupol situația este critică, foarte multe dărâmături, nu a rămas nici un cartier care să nu fie bombardat. Eu când am ieșit nu erau problemele atât de mari, dar acum, la ora actuală, e aproape imposibil să supraviețuiască oamenii pentru că nu există curent electric, nu există combustibil pentru mașini, nu există posibilități de supraviețuire și nu există alimente. Am venit cu mai multe mașini, prin intermediul bisericii. Sigur că am teama că va trebui să lupt, dar conform convingerilor mele religioase eu nu pot să iau arma în mână”, a arătat Vania.
”Pe străzile principale erau tancuri, tot feluri de ancore, armament militar”
De la Mariupol la Igești, în zona Cernăuți, sunt 1.300 de kilometri, iar relațiile dintre bisericile baptiste din cele două localități s-au dovedit acum extrem de utile pentru oamenii care au fugit din calea războiului. Oamenii continuă să vină, dar deplasarea se face extrem de greoi și în condiții extreme. Pastorul Gheorghe Paidoma ține legătura atât cu oamenii rămași acasă, cât și cu cei aflați pe drum și știe exact care sunt greutățile pe care le întâmpină. ”Oamenii au zis că aici nu poate ajunge războiul. Din acest motiv, au călătorit distanțe mari, cu copiii, cu bătrâni. Drumul era atât de aglomerat încât cei care au plecat din Mariupol au călătorit în jur de două zile și jumătate. Se tot opreau pentru că pe străzile principale erau tancuri, tot feluri de ancore, armament militar și i-au împiedicat să fugă”, a mai relatat pastorul Bisericii Baptiste Igești.
Mai trebuie spus că în Ucraina, chiar și în regiunea Cernăuți, acolo unde războiul nu și-a arătat colții încă, măsurile de securitate sunt stricte, iar controalele sunt frecvente. Pentru că este instituită Legea Marțială vânzarea alcoolului este interzisă, iar cei care sunt prinși la volan sub influența băuturilor alcoolice pot rămâne fără mașină, care va fi trimisă în prima linie a frontului. Mai trebuie spus că după ceva mai multe de 24 de ore în care cozile de mașini pentru intrarea în România prin PTF Siret au fost de numai câteva sute de metri, de sâmbătă dimineață acestea au crescut din nou la distanțe de peste 6 kilometri.
Contraste printre refugiați: Lamborghini adus pe platformă, versus mame și copii pe jos, prin ninsoare
Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Siret reprezintă un loc unde aspectele antagonice au devenit deja o obișnuință. O țară întreagă a fost impresionată și a empatizat cu acei oameni care au venit pe jos chiar și câte 20-30 de kilometri pentru a trece în România și pentru a se pune la adăpost. Firește, cel mai mult au impresionat acei copilași de numai câțiva ani care au fost cărați de mame în spate sau în cărucioare pentru a fi feriți de ceea ce poate fi mai rău.
Grupuri de mame cu copii, cei mai mulți obosiți și înghețați, care se bucurau de un corn, o banană sau orice le era oferit de voluntarii prezenți în PTF Siret, am văzut și luni, în a 12-a zi de război în Ucraina. După cum spuneam, din țara vecină vin nu doar oamenii care și-au abandonat mare pare din agoniseală și au încărcat într-o valiză tot ce puteau duce pentru a lua drumul pribegiei. La orele amiezii de luni, atenția mi-a fost atrasă, ca și colegilor cu care mă aflam în zonă, de un autoturism de lux, care era transportat pe o platformă pentru a ajunge în siguranță la proprietar, asta dacă nu cumva cel care conducea vehiculul care tracta platforma era chiar omul care cumpărase mașina. Este vorba de un Lamborghini, o mașină de lux de câteva sute de mii de euro care a fost scoasă din Ucraina, iar acum proprietarul poate răsufla ușurat: bolidul e în siguranță în fața unor eventuale bombardamente ale armatei ruse.
Revenind la ce se petrece în cel mai fierbinte punct de intrare în România dinspre Ucraina, cel de la Siret, trebuie spus că oamenii au rămas la fel de implicați. Este vorba atât de voluntari, cât și de autorități. Întrebarea este cât va mai putea fi susținut acest efort, pentru că oamenii încep să obosească pe măsură ce războiul se lungește. În plus, dacă în primele zile ale conflictului militar din țara vecină vremea a fost blândă, cu temperaturi chiar și de 10 grade Celsius, de aproximativ o săptămână au venit precipitațiile, iar mercurul din termometre a scăzut noaptea și la minus 3 grade, dar din cauza curentului temperatura reală resimțită a fost chiar și de minus 10 grade Celsius. Toate acestea se traduc printr-un efort sporit și un consum mai mare de energie.
Voluntari din Turcia, veniți să asigure servicii medicale refugiaților din Vama Siret
Drama refugiaților din Ucraina se află și în atenția Guvernului de la Ankara, care a trimis în România, la punctul de trecere a frontierei de la Siret, personal medical, cu mașini, corturi și echipamente. Ministerul Sănătății din Turcia a trimis la Siret aproximativ 40 de oameni, echivalentul voluntarilor SMURD din România, care au ajuns la Siret în urmă cu 6 zile. Au venit cu trei mașini, au defibrilator, aparat de ventilare mecanică și pot asigura asistență medicală oricui are nevoie.
Unul dintre voluntari, Murat Ozdemir, a declarat că a vorbit cu autoritățile române de la frontieră, însă nu este în contact cu doctorii români. „Am spus că am venit să ajutăm, ei știu că suntem aici, avem și ambulanțe, dacă e nevoie, ne pot trimite pacienții aici”, a spus el.
Potrivit acestuia, refugiații suferă din cauza frigului, de stres, anxietate, unii sunt răciți. De când au venit au acordat asistență medicală pentru aproximativ 40 de oameni. Murat Ozdemir a arătat că printre refugiați sunt și turci, dar nu toți au venit la ei să ceară ajutor, ci doar cei care au avut nevoie de îngrijiri medicale.
Voluntarul turc a spus că în Ucraina nu au echipe, sunt doar aici, în România, unde este posibil să rămână până când se încheie războiul din țara vecină. Murat Ozdemir a arătat că au mai intervenit și în alte locuri în care au fost probleme, ca de exemplu în Siria și Kazahstan. „Fiecare zonă e cu particularitățile sale, în unele era exagerat de cald. Aici, la Siret, este foarte frig”, a mai spus el.
Crește numărul refugiaților ucraineni care vin în România prin Vama Siret
Numărul refugiaților de război ucraineni care vin în România prin vama de la Siret crește de la o zi la alta. Purtătorul de cuvânt al Poliției de Frontieră Suceava, comisar-șef Ilie Poroh, a declarat că în data de 6 martie a.c., între orele 00.00.-23.59, prin PTF Siret au intrat în țară 7.723 de persoane și 1.047 de autovehicule. Dintre cei care au venit, 6.557 sunt cetățeni ucraineni. Totodată, în această perioadă au ieșit din țară 1.182 de persoane, dintre care 742 de cetățeni ucraineni, și 309 autovehicule.
De la începutul războiului în țara vecină, adică în perioada 24 februarie, ora 00.00 -7 martie, ora 9.00, au intrat in țară prin PTF Siret 85.566 de persoane, dintre care 61.573 de cetățeni ucraineni, și 10.404 autovehicule. În această perioadă au ieșit din țară 11.332 persoane, dintre care 6.869 de cetățeni ucraineni și 2828 autovehicule.
