Arhitectură tradițională din Bucovina, în două expoziții complementare cu miniaturi construite din lemn și soluții de promovare

Două interesante expoziții și-au deschis porțile zilele trecute în cadrul Universității ”Ștefan cel Mare” Suceava, având în prim-plan arhitectura tradițională din Bucovina. Fie că este vorba despre vechea arhitectură de influență germană, prezentă în multe sate din Bucovina, fie că vorbim de un proiect de promovare a străvechii arhitecturi românești de pe aceste meleaguri, exponatele din Sala Mezaninelor din Corpul A al USV, frumoase miniaturi ale unor clădiri istorice, unele dispărute, sau panouri cu case și structuri identificate pe cuprinsul zonei prin proiectul Port Cultural atrag prin acuratețea realizării lor și valoarea de patrimoniu.

Miniaturi realizate în Germania, de un țipțer plecat din Bucovina anilor 80

Miniaturile au fost construite în anii 90 de Johann Timko, un țipțer sculptor care a emigrat din Bucovina în Bavaria în anii 80, beneficiind pentru proiect de finanțarea Institutului ”Bukowina” din Augsburg. În primă fază au fost realizate 5 clădiri, pentru ca mai apoi alte două să fie finanțate de institutul german, care este proprietarul miniaturilor și al panourilor de expunere. Aceste 7 miniaturi au fost expuse pentru prima data în Germania, în cadrul unei expoziții cu tema Bucovina, fiind depozitate apoi în arhiva proprie, de unde au plecat spre România la mijlocul anului trecut. Au fost expuse de atunci în cadrul Muzeului ”Arta Lemnului” din Câmpulung, pentru ca în luna ianuarie să călătorească spre Suceava, de unde vor lua apoi drumul Cernăuțiului.

Miniaturile caselor au fost realizate după fotografii, cel mai probabil țipțerul cunoscând planurile interioare ale gospodăriilor tradiționale din zonă și ale bisericii din Fundu Moldovei. Între ele, clădirile originale ale Băilor de Sulf de la Iacobeni sau Castelul de Vânătoare Ițcani de la Valea Putnei nu mai există de mult, miniaturile fiind realizate numai după fotografii. În afara miniaturilor mai sunt expuse și 24 de imagini reprezentând clădiri de referință din Bucovina Imperiului Habsburgic, atât din zona Cernăuți, cât și din Suceava, Câmpulung, Pojorâta, Vatra Dornei.

Machetele reprezintă clădiri legate strâns de cultura germană, pentru că aceste 7 machete se referă la construcții germane sau austriece, precum o miniatură a Bisericii Luterane din Fundu Moldovei, numită atunci Luisenthal, case cu specific tradiţional german, casă țipțerească mobilată, Casă Boemă a germanilor proveniți din regiunea Boemel, un hambar țipțeresc și o casă țipțerească tot din zonă, țipțerii fiind denumiți ”oameni ai pădurii”.

Implicată în acest interesant și educativ proiect, conf. univ. dr. Raluca Dimian, din cadrul Facultății de Litere și Științe ale Comunicării, ne-a relatat: ”Inițiativa expunerii în România a venit în urma unei discuții pe care am avut-o cu Katharina Haberkorn, reprezentanta Consiliului Schwaben, care în timpul unei vizite la <Bukowina Institute> din Augsburg a descoperit aceste case care erau de mult timp depozitate acolo și a dorit să le valorizeze, prin prezentarea lor în câteva noi expoziții, chiar în Bucovina. Aceste case proveneau dintr-o expoziție inspirată de Bucovina, care a adus în anii 80, în Germania, mărci ale spațiului cultural românesc, având o importantă componentă germană. Au fost alese trei puncte de prezentare a expoziției, Câmpulung Moldovenesc, Suceava și Cernăuți. Casele au fost transportate în România la mijlocul anului trecut, după expunerea de la Câmpulung și Suceava urmând a fi transportate la Cernăuți, la sfârșitul lunii martie. Expoziția cu aceste case realizate de acest miniaturist țipțer poartă în istoria ei acel context intercultural prelevat de emigrarea germanilor din România, în anii 80 ai secolului trecut. Au existat în istorie mai multe valuri de emigrare a germanilor către patria lor sau Austria, primul val de emigrare din Bucovina spre țările vorbitoare de limbă germane fiind imediat după Primul Război Mondial. Anii 80 au reprezentat de asemenea și ei o etapă a acestui exod, expoziția reprezentând tocmai o receptare a spațiului bucovinean în spațiul cultural german al anilor 80.”

Port Cultural - un proiect ce vrea să valorifice elementele de patrimoniu construit din Bucovina și nu numai

În același spațiu expozițional este prezentată și o expoziție complementară intitulată ”Case de lemn din Bucovina”, realizată de conf. univ. dr. Carmen Chașovschi, care a fost deschisă publicului începând de pe 10 februarie și are drept scop menținerea arhitecturii tradiționale în Bucovina prin folosirea unor soluții arhitecturale identificate de specialiști. La acest proiect au participat trei universități și trei institute de cercetare, USV fiind lider partener și coordonatorul consorțiului implicat în proiect. Planșele realizate pentru expunere în această expoziție au fost realizate în cadrul Facultății de Arhitectură din Iași și reprezintă o parte a rezultatelor muncii celor din Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi”.

Prof. univ. dr. Gabriela Prelipcean, prorector al USV, a vorbit în prezentarea sa despre acest proiect: ”Împreună cu colegii am realizat pe durata celor 42 de luni, cu tot cu prelungirea cauzată de pandemie, deplasări în două zone istorice, zona Bucovinei și cea a Transilvaniei de Sud, pentru realizarea de fotografii în teren, pentru a dezvolta cataloage cu case tradiționale din Bucovina, de care vorbim noi astăzi. Rezultatele au apărut în format tipărit și online, și cu ocazia asta am dezvoltat o aplicație informatică, prin care fiecare dintre noi, atunci când identifică o casă tradițională care merită pusă în circuitul economic, poate intra pe acea aplicație <Propune o casă>, venind cu identificarea geografică a poziției ei. Pe lângă aceste ghiduri, pentru a valorifica potențialul patrimoniului cultural din Bucovina, s-au dezvoltat prin acest proiect ghiduri de antreprenoriat sau ghiduri de mici intervenții pentru casele pe care le vedeți aici, expuse pe panouri.”

Cele două expoziții pot fi vizionate până la 24 martie.