Ministerul Sportului a decis să investească în oină

La sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a fost semnat pe 4 februarie parteneriatul dintre Agenţia Naţională a Zonei Montane, cu sediul în Municipiul Vatra Dornei, şi Federaţia Română de Oină. Scopul acestui parteneriat este ca sportul nostru naţional să fie promovat mai intens în zonele montane. La activitate au participat Veronica Ţăran-Baciu, director general al Agenţiei Naţionale a Zonei Montane, şi Nicolae Dobre, președintele Federaţiei Române de Oină.

Nicolae Dobre a transmis: „Scopul parteneriatului este acela de a desfăşura activităţi în comun, pentru promovarea şi dezvoltarea sportului nostru naţional, oina. Având în vedere obiectul de activitate al Agenţiei, considerăm că, prin acest parteneriat, se poate dezvolta şi oina, alături de celelalte tradiţii promovate de către această instituţie. Mulţumim mult directorului general, Veronica Țăran-Baciu, pentru disponibilitatea manifestată, de a ajuta sportul nostru naţional!”

Programul naţional „Redescoperă Oina” este unul dintre cele patru programe sportive, de utilitate publică, care vor beneficia de bani de la bugetul de stat, în 2022.

După anul 1990, oina a cunoscut un mare regres, care a dus până aproape la dispariţia jocului. În ultimii ani, Federaţia Română de Oină a demarat o amplă acţiune de revigorare a acestui sport. Au fost reactivate o mare parte dintre centrele de tradiţie şi incluse noi localităţi, în prezent practicarea oinei se face în peste 30 de cluburi, din care 20 sunt în mediul rural.

La nivelul multor comunităţi, fiind practicată de o lungă perioadă de timp, oina a devenit o tradiţie care s-a transmis din generaţie în generaţie. Autorităţile locale au contribuit ocazional la diferite forme de susţinere a jocului de oină, atât în cadrul unor competiţii organizate, cât şi în afara acestora. În judeţul Suceava, jocul de oină a supravieţuit la Salcea, şi chiar ne putem mândri cu rezultate foarte bune, la nivel de ţară, aici având loc şi o etapă regională la oină în urmă cu cinci ani, competiţie din cadrul Olimpiadei Gimnaziilor, la care au fost prezente echipele judeţelor Suceava, Botoşani, Neamţ, Vaslui şi Iaşi.

Oina mai este practicată Frasin şi la Ciocăneşti, în anii anteriori, în cadrul „Festivalului Naţional al Păstrăvului”, desfăşurându-se activitatea sportivă demonstrativă „De la hapuc la oină”, care avea ca scop popularizarea sportului naţional – oina.

Oina – sport naţional

Jocurile cu bâta şi mingea, aflate la originea oinei, au fost prezente în viaţa comunităţilor în toate regiunile istorice ale României, cu caracteristici asemănătoare, dar cu denumiri diferite, în Bucovina jocul fiind cunoscut sub denumirea de hoină sau ogol.

Menţiuni ale unor jocuri cu mingea şi bâta, asimilabile oinei, practicate în spaţiul românesc, se regăsesc într-o însemnare a cronicarului bănăţean Nicolae Stoica de Haţeg, din secolul al XVIII-lea, care vorbeşte despre „lopta mică”. Primele descrieri ale jocului sunt făcute de Alexandru Lambrior într-un articol publicat în revista Convorbiri literare, în anul 1876, fiind realizată o prezentare detaliată a hoinei. În calitate de secretar general al Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, Spiru Haret a constituit, în anul 1894, o comisie de unificare a tehnicii şi tacticii jocului de oină, iar un an mai târziu, Dimitrie Ionescu, profesor la Liceul „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti, a publicat în revista Albina primul regulament tipărit al jocului de oină.

În 1897, Spiru Haret a început impunerea jocului de oină în şcolile publice din România prin organizarea, pe 10 mai, a concursurilor anuale de Oină pentru toţi elevii din şcoli primare, normale şi secundare. Regulamentul de desfăşurare al acestor concursuri a fost publicat în Monitorul Oficial din 9 mai 1899, dată la care, la Bucureşti, s-a ţinut primul campionat naţional de oină, învingătoare fiind echipa unui liceu din Brăila.

În Monitorul Oficial nr. 49 din 3 iunie 1912 a fost publicat un nou Regulament al jocului, necesar „pentru concursurile şi serbările şcolare”. În iunie 1932 este fondată Federaţia Română de Oină. După cel de-al Doilea Război Mondial, oina îşi recâştigă popularitatea, organizându-se o serie de competiţii pe plan local şi naţional. În 1949, se înfiinţează Comisia Centrală de oină, care pune bazele formării de antrenori, arbitri, instructori şi se modifică regulamentul de joc. În această perioadă oina devenind foarte populară în întreaga ţară.

În prezent, jocul de oină beneficiază de forme de protecţie şi este transmis generaţiilor tinere atât în cadrul cluburilor şi asociaţiilor sportive care funcţionează sub egida Federaţiei Române de Oină, cât şi în cadrul comunităţilor, acolo unde nu există cluburi organizate.