Luni, 24 ianuarie, la împlinirea a 163 de ani de la Unirea Principatelor Române, cu binecuvântarea Înalt Preasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, la Biserica ,,Sfântul Ilie” din Municipiul Fălticeni, această zi solemnă din istoria poporului român a fost marcată printr-o serie de evenimente care au arătat cât de important a fost acest pas făcut pentru făurirea idealului nostru românesc.
Activitatea a început cu slujba de Te Deum în amintirea făuritorilor Unirii din 1859, oficiată de către părintele protoiereu Adrian Dulgheriu împreună cu un sobor de preoți, cei prezenți aducându-și aminte și de slujba care a precedat Adunările Ad-hoc și elective din Moldova și Țara Românească și care au dus la Unirea Principatelor. Răspunsurile la strană au fost oferite de către preoții din parohiile din Protopopiatul Fălticeni. La finalul Te Deum-ului, un grup de copii coordonați de învățătoarea Camelia Maftei a prezentat un program dedicat acestei zile deosebite, după care a urmat un recital de cântece patriotice susținut de preoții din Corala ,,Sfântul Ioan de Râșca” a Protoieriei Fălticeni.
În partea a doua a zilei, la sediul Protoieriei Fălticeni a avut loc o conferință despre Mica Unire, invitat fiind lector. univ. dr. Bogdan Constantin Neculau, de la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educație din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
În cuvântul de deschidere părintele protoiereu Adrian Dulgheriu a făcut referire la momentul istoric și contribuția Bisericii românești la păstrarea și cultivarea conștiinței noastre, îndemnând „mai mult ca oricând la unitate într-o societate care se îndreaptă într-o direcție greșită, ducând la divizare între oameni. Cred că este de datoria noastră, a Bisericii și a preoților, să ne unim nu doar în credință, ci și în unirea noastră ca neam”.
Contribuția bisericii la Unirea din 1859
Lector. univ. dr. Bogdan Constantin Neculau a prezentat într-o manieră proprie evenimentele premergătoare Unirii Principatelor Române și la care cea mai mare contribuție au avut-o clericii Bisericii Ortodoxe Române, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza în Moldova (5 ianuarie) și în Țara Românească, pe data de 24 ianuarie 1859.
„Biserica a avut o contribuție deosebită întrucât am putea spune că domnitorul Cuza a avut marele privilegiu de a fi ales în Țările Române, când a fost anunțat și proclamat pe data de 5 ianuarie și 24 ianuarie 1859, de către Mitropoliții Sofronie al Moldovei și Nifon al Ungrovlahiei. Implicarea Bisericii în alegerea lui Cuza a limitat reacția antiunioniștilor de atunci, datorită faptului că a primat interesul național, și nu cel personal de partid”, a precizat lector. univ. dr. Bogdan Constantin Neculau.
În continuarea prelegerii, prof. Bogdan Neculau a vorbit despre războiul din Crimeea în care „rușii au fost înfrânți, ceea ce a adus la un armistițiu între marile puterii în care se punea pentru prima dată pe plan internațional problema Unirii Principatelor Române. Astfel, la Conferința de la Viena din 1855, și urmare a Tratatului de la Paris din martie 1856, la care au participat Imperiul Habsburgic, Anglia, Austria, Franța, Prusia, Rusia, Sardinia și Imperiul Otoman, s-au stabilit primii pași în vederea realizării Unirii Principatelor Dunărene…..
La Iași s-a format Divanul Ad- hoc în care a fost constituită o adunare consultativă cu scopul de a exprima voința populației cu privire la organizarea definitivă a principatelor. Acestea erau alcătuite din boierime, reprezentanții Bisericii și ai țărănimii, iar președinții erau Mitropoliții. În primă fază, alegerile au fost fraudate intenționat de către cei care erau ostili Unirii, datorită intimidării ierarhilor și preoților, fapt adus în vedere Comisiei Europene care se afla la București. La Iași a fost convocat un nou Divan de către Mitropolitul Sofronie al Moldovei, în 22 septembrie, 1857, care a și săvârșit slujba Te Deum în Biserica Sfântul Nicolae Domnesc și în care arhimandritul Neofit Scriban a avut o cuvântare curajoasă în care i-a mobilizat pe toți cei prezenți în Piața Unirii. Divanul din Muntenia s-a desfășurat cu același grafic la 30 septembrie în același an, având următoarele hotărâri: unirea Principatelor într-un stat, cu numele de România, precum și neutralitatea pământului Principatelor. Au urmat adunările elective din ianuarie 1859, care au fost prezidate de către Mitropoliții Sofronie al Moldovei și Nifon al Țării Românești, în care alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor în cele două Țări Românești, în unanimitate, a arătat impactul major al Bisericii în înfăptuirea acestui ideal.
Au trecut 163 de ani de la uralele acelui eveniment și ce am făcut noi cu ceea ce ne-au lăsat înaintașii noștri? Unde sunt conducătorii noștri de odinioară, care n-ar fi negociat vreodată valori ca familia, credință, neam, patrie sau pământul țării”, a concluzionat la final prof. Neculau Bogdan.
În încheiere, părintele protoiereu Adrian Dulgheriu a mulțumit prof. Bogdan Neculau pentru frumoasa cuvântare.