Cum reacționăm la stres

Stresul este situația în care organismul iese din starea normală de echilibru. Atunci când reacționăm la ceva, organismul produce numeroase schimbări de ordin chimic, care alterează ordinea fiziologică și chimică normală. Un factor de stres este orice aspect care tulbură echilibrul chimic normal al corpului, iar reacția la stres este ceea ce face organismul pentru a-și restabili echilibrul homeostatic normal.

Când suntem permanent angajați într-o reacție la stres, inteligența amuțește. În plus, organismul se află într-o perpetuă încercare de recuperare, pe care nu o poate finaliza. Să zicem că ne-am certat cu soțul sau soția sau că gonim nebunește încoace și încolo, ca să ne rezolvăm toate problemele zilei într-o singură oră; în astfel de momente, un factor de stres prezent în momentul de față ne determină să apăsăm la figurat pedala de accelerație până la fund, ca să putem produce adrenalina, principala substanță chimică eliberată în timpul unei reacții la stres.

În alte tipuri de situații, nu există aparent niciun factor de stres - așezați pe scaun sau întinși în pat, nemișcați chiar, suntem totuși grozav de stresați de grijile legate de interviul de angajare de a doua zi sau de plata impozitelor pe proprietate de luna viitoare. În astfel de momente, anticipăm un stres viitor pe care va trebui să-l rezolvăm. Acum suntem și cu frâna pusă, și cu accelerația împinsă până la refuz, căci stresul care ne așteaptă ne inundă organismul cu adrenalină și alți hormoni de stres.

În fiecare caz, sistemele organismului se epuizează până la cedare, fenomen pe care îl cunoaștem sub alte denumiri: boală, leziune și suprasarcină.

La stres, se reacționează pe două căi: prima poartă denumirea de reacție neurologică, iar cea de a doua se numește reacție chimică.

Iată o trecere în revistă rapidă a procesului neurologic care constituie o reacție la stres:

Prima reacție este cea mai promptă și constă în acționarea sistemului nervos automat, ca modalitate de răspuns la un fapt real sau imaginar din mediu. Sistemul nervos automat transmite informația direct prin măduva spinării și nervii spinali către nervii periferici, care se conectează direct și imediat la glandele suprarenale. În momentul în care fulgerul de informații ajunge la glandele suprarenale, acestea produc adrenalină (cunoscută și sub numele de epinefrină), care trece direct în sânge.

Acest prim răspuns imediat e ca o străfulgerare care, pe lângă alte reacții fiziologice, produce și un șoc de adrenalină care provoacă modificarea radicală a configurației noastre chimice. Organismul decuplează sau restrânge funcții acum neesențiale, precum digestia, iar sângele este deviat de la organele interne către mușchi, pentru a-i pregăti de acțiune. Ne aflăm într-o stare de conștientizare și energie acută - suntem gata fie de luptă, fie de fugă. Întregul proces se desfășoară în doar câteva secunde.

Exact ca și reacția neurologică la stres, și reacția chimică poate fi declanșată atât din interior, de un simplu gând, cât și de ceva exterior nouă. Iată cum decurge procesul: când reacționăm la un factor de stres (adică la un gând care anticipează stresul efectiv sau la evocarea unei situații trecute de stres), creierul activează diferite rețele nervoase prin diverse sisteme. Aceste rețele nervoase transmit un semnal unei părți din creierul mijlociu numite hipotalamus. Hipotalamusul transmite un mesaj chimic către glanda pituitară. La primirea semnalului transmis de hipotalamus, aceasta produce un nou mesaj chimic care este acum „acceptabil” pentru receptorii aflați pe celulele glandelor suprarenale din organism. Ca și în cazul reacției neurologice, în organism au loc modificări fiziologice similare, determinate de eliberarea acestor substanțe chimice. Rezultatele acțiunii lor pot apărea într-un interval cuprins între câteva minute și câteva ore.

Cele două reacții diferite pot fi reprezentate în multe feluri, unul dintre ele fiind acela că reacția neurologică are caracter imediat și direct, ca benzile de circulație rapidă de pe autostradă, spre deosebire de reacția chimică, a cărei acțiune implică mai multe „bretele" de ieșire și intrare pe autostradă, făcând joncțiunea cu șoselele locale.

Psiholog Mihai Moisoiu

Tel. 0753 937 223

www.mihaimoisoiu.ro

E-mail: mmmoisoiu@gmail.com