Valery Kuzmin, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Federației Ruse în România: „Rusia este gata să reia relații pragmatice și reciproc respectuoase atât cu UE, cât și direct cu România” (II)

„Rusia nu a speculat niciodată pe tema coronavirusului. Dimpotrivă, Rusia oferă tehnologie avansată pentru producerea de vaccinuri.”

Î.: Trecem cu toții printr-o perioadă foarte dificilă și fără precedent cauzată de pandemia de coronavirus.

Referitor la acest subiect, în această vară, în cadrul unei videoconferințe, cancelarul Germaniei Angela

Merkel și președintele Franței Emmanuel Macron au discutat despre posibila cooperare cu liderul de la

Kremlin, Vladimir Putin, în producția de vaccinuri împotriva coronavirusului. Merkel și Macron s-au

arătat interesați de vaccinul rus Sputnik V. Cu toate acestea, de ce vaccinul rus Sputnik V nu este încă

aprobat în Europa?

R.: Rusia nu a speculat niciodată pe tema coronavirusului, acest mare dezastru care a cuprins întreaga lume, deja forțată să se confrunte cu multe alte provocări existențiale. Nu am urmărit niciodată beneficii economice sau politice în acest sens, facem apel la cooperare internațională în lupta împotriva acestei infecții. Sputnik V este aprobat astăzi în peste 70 de țări ale lumii, inclusiv în țările învecinate României - Serbia, Ungaria și Moldova, unde a dat dovadă de eficiență sporită. Vaccinul este produs, pe lângă Rusia, în țări precum Argentina, Coreea, Brazilia, Italia, India și în Serbia.

Suntem gata pentru o astfel de cooperare cu România. Din păcate, până acum nu pot spune nimic încurajator în această privință. România aderă cu strictețe la linia Uniunii Europene, care, în opinia noastră, din motive politice, tergiversează în mod deliberat înregistrarea vaccinului Sputnik V. Rusia s-a adresat de mult timp Uniunii Europene pentru recunoașterea reciprocă a vaccinurilor și certificatelor, iar la Reuniunea Rusia-UE din Italia din octombrie a acestui an țara noastră și-a reiterat poziția cu privire la această problemă, cu toate acestea, nu vedem nici măcar un pas pozitiv.

Corporațiile farmaceutice occidentale în căutarea profitului nu doresc o soluție pozitivă pentru situația COVID-19. Dimpotrivă, Rusia oferă tehnologie avansată pentru producerea de vaccinuri.

Dacă „Occidentul democratic progresist” nu conștientizează necesitatea de a ne uni forțele în lupta împotriva COVID-19, vom fi sortiți la o serie nesfârșită de noi tulpini de virus din așa-zisa lume în curs de dezvoltare, slab acoperită de vaccinare.

Î.: Pe lângă criza sanitară, Europa se confruntă în prezent cu o criză îndelungată a livrărilor de energie și

gaze naturale, cauzată de redresarea economică în urma pandemiei COVID-19, precum și de rezervele

scăzute de gaze din depozitele europene din cauza unei ierni reci. În acest context, care este rolul Rusiei în

criza europeană a gazelor? Oare președintele Putin lasă intenționat „pe uscat” piața gazelor din Uniunea

Europeană?

R.: Acuzațiile de „manipulare a pieței” de către Rusia au fost negate în mod repetat de către europeni. Astfel, șeful Comisiei pentru Economie și Energie a Bundestagului, Klaus Ernst, a anunțat oficial încă în octombrie că „guvernul Republicii Federale Germania nu are informații cu privire la nerespectarea de către furnizorii ruși de resurse energetice a obligațiilor lor contractuale”. Ministerul Economiei și Energiei din Republica Federală Germania a menționat, de asemenea, că în vară în țările care reprezintă importanță pentru alimentarea cu gaze a Germaniei – Rusia și Norvegia – s-au efectuat lucrări tehnice în cadrul sistemelor de instalații din industria gazelor, dar, de asemenea, au și apărut dificultăți în producția de gaze naturale, ceea ce a dus la o reducere a volumului de combustibil importat. Puțin mai târziu, Șeful adjunct al Comisiei Europene, Frans Timmermans, într-un interviu acordat postului TV bulgar „bTV”, a declarat că Rusia îndeplinește pe deplin contractele pe termen lung pentru livrarea de gaze naturale către UE și nu se ocupă de manipulare pe piața. El a descris situația de pe piața gazelor naturale ca fiind o „furtună perfectă”, menționând că cererea de resurse a crescut la nivel mondial.

În contextul redresării economice globale, a formării prețurilor ținând cont de impozitul pe emisiile de CO2 și de importanța crescândă a gazelor naturale în producția de energie electrică, în general, volumul mic de ofertă s-a confruntat cu o cerere crescută, în special în Orientul Îndepărtat, ceea ce a dus la o creștere semnificativă a așa-numitelor prețuri spot pe piața europeană.

Creșterea prețurilor la gaze în UE este legată de diverși factori, printre care și de o reducere a livrărilor de gaz natural lichefiat, GNL, către Europa din Statele Unite, cu o creștere simultană în direcția țărilor din Asia de Est.

Creșterea importurilor de gaze din Rusia este evidentă în multe țări europene, inclusiv în România: în 10 luni ale acestui an, țara a importat aproape 2,5 miliarde de metri cubi de gaz. Comparați cu 2020, când importurile pe întregul an s-au ridicat la puțin peste 2 miliarde de metri cubi.

În general, „criza prețului energiei” din Europa a fost în mare măsură o consecință a „erorilor de calcul strategice” ale Comisiei Europene, care, în goana după stafia securității energetice, a cerut în mod deliberat de la statele membre UE ca ele să renunțe la contractele pe termen lung pentru livrările de gaze din Rusia, care de o jumătate de secol și-au dovedit eficiența în atenuarea fluctuațiilor prețurilor.

Î.: Tot vara trecută, liderul de la Kremlin a avut o întrevedere, față în față, cu actualul președinte al Statelor

Unite. După întâlnirea de la Geneva dintre Joe Biden și președintele Vladimir Putin din luna iunie a acestui

an, cunoscutul săptămânal american TIME a publicat un număr special în care a ales o coperta inedită

pentru eveniment (vezi fotografie alăturată). După o examinare atentă a imaginii, se poate spune că în

urma summitului de la Geneva, Joe Biden va vedea lumea prin ochii președintelui Vladimir Putin?

R.: Cunoscând obiceiurile „industriei de știri false” de mainstream (mainstream fake news industry), din care face parte fără îndoială revista „Time”, această coperta reflectă teza repetată de unii politicieni occidentali, ca o mantră, despre o amenințare omniprezentă a Rusiei. Cu toate acestea, după summitul de la Geneva, remarcăm restabilirea lentă, nu lipsită de probleme, a dialogului cu Statele Unite pe probleme de stabilitate strategică. A început un schimb de opinii cu adevărat substanțial, constructiv. Au avut loc deja o serie de consultări, atât pe 28 iulie, cât și pe 30 septembrie. Vorbim de o conversație la nivel de experți, care demonstrează grave dezacorduri, dar în același timp înțelegerea necesității creării a două grupuri tematice de lucru, în cadrul cărora să se dezvolte acest dialog. A fost relansat dialogul privind securitatea cibernetică, care se desfășoară sub auspiciile Consiliilor de Securitate ale celor două țări. Există un acord cu administrația SUA pentru a se informa reciproc asupra incidentelor legate de cibernetică.

„Ambasada lucrează constant la dezvoltarea relațiilor bilaterale româno-ruse.”

Î.: Să revenim de unde am pornit, și anume la relațiile diplomatice româno-ruse…

La 4 iulie 2003, președintele Rusiei Vladimir Putin și președintele României Ion Iliescu au semnat Tratatul privind relațiile prietenești și de cooperare, care stă la baza dezvoltării relațiilor moderne româno-ruse. În curând se vor împlini 20 de ani de la semnarea acestui acord. Cum se pregătește Ambasada Federației Ruse în România să sărbătorească acest eveniment important - aniversarea a 20 de ani de la stabilirea relațiilor moderne româno-ruse?

R.: Ambasada lucrează constant la dezvoltarea relațiilor bilaterale. În același timp, așa cum a spus în repetate rânduri Serghei Lavrov, comentând relațiile interstatale, „este nevoie de doi pentru tango”. Sunt multe subiecte asupra cărora pozițiile Bucureștiului și Moscovei converg în cea mai mare parte, de exemplu, nerecunoașterea declarației unilaterale de independență a Kosovo, problema asigurării drepturilor minorităților naționale din Ucraina, dorința de a construi o interacțiune productivă în cadrul Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră. În același timp, aderarea nesăbuită la planurile NATO, în mod deschis neprietenoase față de Rusia, dorința de a participa activ la dezvoltarea unei noi strategii a Alianței în spiritul „constrângerii” țării noastre pot fi cu greu considerate corespunzătoare spiritului și literei Tratatului din 2003. La rândul nostru, suntem gata pentru un dialog pragmatic, de respect reciproc, pe întregul spectru al problemelor bilaterale și regionale: de la schimbările climatice la lupta împotriva terorismului internațional, de la securitatea europeană la gestionarea pandemiei etc. În acest sens, sperăm ca partea română să adopte o abordare mai constructivă în examinarea propunerilor și inițiativelor noastre, ținând cont de necesitatea unui dialog reciproc avantajos dictat de poziția geografică a celor două țări și de faptul că popoarele Rusiei si României au atât de multe în comun.

În ceea ce privește aniversarea semnării Tratatului din 2003, Ambasada va organiza cu siguranță evenimente corespunzătoare, dar având în vedere incertitudinea actuală asociată atât cu pandemia, cât și cu evenimentele de politică externă, programul acestora va fi stabilit ulterior.

Î.: Domnule ambasador, pentru că ne apropiem vertiginos de finalul interviului, vreau să vă amintesc că sunt unul dintre studenții care, înainte de pandemia de coronavirus, au participat cu entuziasm la discuțiile diplomatice organizate la Ambasada Federației Ruse la București. În cadrul acestor evenimente educaționale, am aflat multe despre cariera dumneavoastră diplomatică, despre școlile diplomatice ruse și mari diplomați ruși, despre filozofie, despre politică, precum și despre experiența dumneavoastră personală și profesională ca reprezentant al Rusiei în România. Așadar, pentru mulți dintre studenții care vor citi acest interviu, am vrut să vă rog să răspundeți la următoarea întrebare: există vreo șansă ca aceste dialoguri educaționale să se reia în viitorul apropiat (în format fizic/online)?

R.: Într-adevăr, în fiecare an primim la Ambasadă grupuri de studenți din universitățile românești, la cererea acestora. În cadrul acestor întâlniri, vorbim despre istoria relațiilor ruso-române, starea lor actuală și perspectivele de dezvoltare. Discutăm cu studenții problemele de politică externă și internă a Federației Ruse care îi preocupă și îi interesează. Vorbim despre bogăția culturală a Rusiei și a popoarelor sale.

Studenții români au ocazia să facă cunoștință cu cărțile editurilor din Rusia și România, despre diferite perioade ale istoriei noastre comune, precum și cu expoziții de fotografii reprezentând unele dintre realizările moderne ale Rusiei, precum: Podul Crimeei și Cupa Mondială FIFA 2018, vaccinuri dezvoltate în Rusia împotriva COVID-19 și cercetarea spațială, dezvoltarea Arcticii și construcția forțelor armate moderne etc.

Cel mai recent, la mijlocul lunii octombrie, am găzduit studenți ai Facultății de științe Politice a Universității din București în cadrul Programului Studențesc Român de familiarizare a studenților cu activitățile instituțiilor de stat și ale misiunilor diplomatice.

Ambasada este întotdeauna deschisă pentru comunicarea cu tinerii români, desigur, ținând cont de situația epidemiologică.

O.: Iar eu sunt optimist că timpul va fi prielnic pentru mai multe astfel de evenimente și vizite de studiu în viitorul apropiat.

Domnule ambasador, vă mulțumesc mult pentru răbdare, pentru timpul acordat și să sperăm că relațiile româno-ruse vor fi mai cordiale, mai optimiste în anii care vor urma.

V.K.:Vă mulțumesc pentru cuvintele amabile, pentru atenție și pentru timpul petrecut și vă doresc mult succes în carieră. Sunt convins că reluarea unui dialog politic bilateral constructiv, reciproc respectuos și promovarea cooperării în diverse domenii, în special cel economic, comercial și umanitar, ar satisface interesele fundamentale ale popoarelor țării noastre, care au interacționat în repetate rânduri în spiritul prieteniei și asistenței reciproce de-a lungul istoriei lor.

Octavian-Eusebiu HALICI