În copilărie, suntem complet dependenți de părinți pentru supraviețuire și primim de la ei 24 de ore din 24. În acea primă experiență ni s-a oferit totul. Pe măsură ce creștem, am început să învățăm să fim independenți și am învățat să nu mai primim. Actul de a primi începe cu părinții noștri și nu este vorba doar despre a primi lucruri materiale. Baza actului de a primi este de natură emoțională și, pe măsură ce copiii cresc, ei au nevoie de susținerea părinților, să îi ajute să-și înțeleagă experiențele prin care trec. Ei au nevoie de ajutor pentru a învăța cum să își gestioneze sentimentele și cum să își explice experiențele. Dacă cei mici nu primesc un astfel de feed-back, nu pot înțelege ce li se întâmplă și vor răspunde situațiilor la fel ca părinții lor pentru că aceasta este singura metodă pe care o văd. Dacă nu există o astfel de susținere, ei vor încerca să supraviețuiască cât de bine pot.
Nimic nu este creat în exteriorul nostru dacă nu a fost mai întâi creat în interiorul nostru. Vizualizăm ceea ce vrem să vedem și lăsăm imaginile să curgă în conștientul nostru. Mulți dintre noi își imaginează eșecul, nu succesul, și astfel lăsăm să intre lucrurile nedorite. Dacă lăsăm să intre sentimentul că avem ceea ce cerem, cu siguranță îl vom avea. Ne comportăm ca și cum avem deja lucrul dorit.
Soluția este să acceptăm toate lucrurile pe care le avem deja, fiind recunoscători pentru ele. Sunt fi mulți oameni în lume care poate nu au avut șansa să învețe să citească sau nu au un loc cald în care să stea ori un acoperiș deasupra capului. Privim în jur și vedem cât de multe lucruri avem deja și suntem recunoscători pentru ele. Când apreciem toate lucrurile bune pe care le avem în viață, practic ne permitem să primim fără să dăm înapoi.
Exercițiu: Ne aducem în minte toți oamenii pe care i-am ajutat și susținut și le permitem să ne mulțumească pentru ceea am făcut. Ne aducem aminte de toți oamenii cu care am avut o relație și le mulțumim pentru toate lucrurile bune pe care le-au făcut pentru noi. Ne aducem aminte de mama și îi mulțumim că ne-a dat viață și pentru alte lucruri, pe care ni le-a dat de-a lungul anilor. Ne aducem aminte de tatăl nostru și îi mulțumim că ne-a dat viață și pentru alte lucruri, pe care ni le-a dat de-a lungul anilor. Ne aducem aminte de cei mai apropiați oameni din viața noastră - membri ai familiei și prieteni - și le mulțumim pentru toate lucrurile bune pe care le-au făcut pentru noi. Ne aducem aminte de toate lucrurile materiale pe care le avem și ne mulțumim pentru că am făcut acest lucru posibil.
Una dintre problemele pe care le avem este că mulți copii au ajuns să aștepte să le fie oferite lucruri și, treptat, ajung să nu mai fie recunoscători pentru ceea ce au.
Pe de altă parte, frica de respingere poate fi vindecată prin experiența unei relații iubitoare, deși poate dura ceva timp; însă, o relație fără iubire poate consolida sentimentele originale cauzate de respingere.
Negarea trecutului va duce la o luptă împotriva evenimentelor petrecute, dar lupta împotriva trecutului înseamnă să trăim constant în pericol, ca și cum am fi în război. Nu vom fi în pace dacă fugim mereu de durere și urmărim fericirea. Lăsăm trecutul să fie așa cum este și acceptă trecutul fără a nega nimic din el. Este ceea ce s-a întâmplat.
Dacă lăsăm pe toată lumea să fie așa cum este și ei ne vor lăsa să fim pentru că nu te vei mai gândi la ei. Dușmanii noștri sunt legați de noi pentru că ne ocupăm timpul cu dorința de a îi pedepsi. Putem avea resentimente față de ei și nimic nu li se va întâmpla lor, doar nouă, dacă continuăm să trăim cu durere și resentimente. Aceste sentimente ne pot bloca energia și ne pot limita capacitatea de a crea ce ne dorim.
Mulți oameni încă sunt legați de un simț al nedreptății față de ceea ce li s-a întâmplat când erau foarte mici și merg atât de departe, până la a căuta compensare. Întreabă-te, pe cine vrei să pedepsești? De ce? Lasă lucrurile de care te agăți să fie așa cum sunt, mai ales pedepsirea oamenilor pentru ceea ce ți s-a întâmplat ție. Lasă în trecut ceea ce s-a întâmplat între tine și părinții tăi. A venit timpul să nu mai folosim oamenii și pe părinții noștri ca motiv pentru eșecurile noastre. Trebuie să fim foarte atenți aici deoarece, pentru a face acest lucru, nu trebuie să ignorăm durerea și suferința, mânia și frica. Vom ajunge să realizăm cele menționate mai sus după ce am permis acestor sentimente să vină și să plece, altfel vom fi în starea de negare, pretinzând doar că suntem ființe spirituale perfect capabile să ierte pe toată lumea și orice.
Psiholog Mihai Moisoiu
Tel. 0753937223
www.mihaimoisoiu.ro
E-mail: mmmoisoiu@gmail.com