Expoziția „Serbarea de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal”, vernisată vineri la Suceava

La Muzeul de Istorie Suceava a fost vernisată vineri, 26 noiembrie, expoziția „Serbarea de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal”, care cuprinde obiecte, documente originale și fotografii, „povestea organizării și desfășurării Primei Serbări a Românilor de Pretutindeni, din 1871”. Expoziția este organizată de Muzeul Național al Bucovinei, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților și Mănăstirea Putna.

La vernisaj au fost prezenți și au vorbit despre expoziție părintele arhimandrit Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, Niculai Barbă, vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava, și gazda evenimentului, directorul Muzeului Național al Bucovinei, dr. Emil Ursu. „Această expoziție este deschisă la Suceava, nu întâmplător, în preambulul zilei de 28 noiembrie, Ziua Bucovinei, ziua unirii Bucovinei cu Patria Mamă (sunt 103 ani de la acest mare eveniment, cu ample reverberații până astăzi). În afară de partea foto-documentară, expoziția cuprinde piese importante, unele din ele, îndrăznesc să spun, sunt relicve aproape sfinte”, a spus directorul Emil Ursu.

Piesa centrală a expoziției o reprezintă urna de argint dăruită de studenți pentru înfrumusețarea mormântului Sfântului Voievod Ștefan cel Mare la Serbarea de la Putna din anul 1871. În mod simbolic, aceștia au depus în ea pământ din toate provinciile românești. Urna a fost depusă „în semn de pietate și de amintire” pe mormântul voievodului Ștefan cel Mare. Inscripția este edificatoare: „Eroului, învingătorului, apărătorului existenței române, scutului creștinătății, lui Ștefan cel Mare, Junimea Română Academică”.

„Patrimoniul asta înseamnă - certificatul nostru de naștere”

Părintele arhimandrit Melchisedec Velnic a spus că multe piese expuse nu erau restaurate și „au luat viață” datorită echipei de restauratori de la Muzeul Național al Bucovinei, cărora le-a transmis public mulțumiri. „Vrem să se prelungească perioada de restaurare a obiectelor de la 1871, lucru care sunt convins că s-a aprobat de Consiliul Județean Suceava, pentru că noi am solicitat acest lucru”. De ce? Pentru că sunt lucruri ale noastre, a completat părintele Melchisedec: „un patrimoniu care pentru noi este ca certificatul de naștere, care ne arată cine ne sunt părinții, de unde venim, de unde ne tragem și ce pași avem de făcut pe viitor. Patrimoniul asta înseamnă - certificatul nostru de naștere. Aici am trăit, n-am venit din altă parte, acestea ne sunt valorile”.

Starețul Mănăstirii Putna a mulțumit Consiliului Județean Suceava, președintelui Gheorghe Flutur, vicepreședintelui Niculai Barbă, întregii echipe pentru tot sprijinul acordat, mai ales din acest an, „și nădăjduim ca această colaborare să fie și pe viitor, pentru că lucrurile bune sunt plăcute lui Dumnezeu, pentru că binele, bunătatea, frumosul nu sunt altceva decât gândul lui Dumnezeu înfăptuit de noi, oamenii”.

Mulțumiri și felicitări pentru susținere și colaborare a primit din partea starețului Melchisedec și directorul Muzeului Național al Bucovinei, Emil Ursu. Acesta a primit Ordinul și distincția „Sfântul Ierarh Iacob Putneanul” din partea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, distincție care i-a fost înmânată vineri de părintele arhimandrit Melchisedec Velnic.

„Dacă au ajuns aceste nestemate până în zilele noastre, este obligația noastră să nu le pierdem”

Prezent la eveniment, Niculai Barbă, vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava, a declarat că „este o onoare și o datorie a Consiliului Județean Suceava de a se implica, alături de Mănăstirea Putna, într-un astfel de eveniment. Este pentru județul Suceava ceva lăsat de la Dumnezeu, să avem Mănăstirea Putna, alături de alte mănăstiri, care binecuvântează această zonă. Și pentru că a trebuit să dau niște răspunsuri la niște provocări lansate aici, vreau să vă spun că la ce ar trebui restaurat, numai la ce are Putna, ar trebui ani de zile și recunosc că personalul și Consiliul Județean, muzeul, laboratorul de restaurare al muzeului nu fac față. Dar evident că va fi o provocare permanentă și o prioritate. Dacă au ajuns aceste nestemate până în zilele noastre, este obligația noastră să nu le pierdem”.

Niculai Barbă a completat că este conștient de faptul că „laboratorul de restaurare sucevean nu poate face față restaurării, chiar dacă ar fi fie vorba doar de Mănăstirea Putna, dar sunt și alte multe lucruri foarte valoroase în județ, și de aceea am avut o discuție și la Ministerul Culturii, și cu domnul Bogdan Gheorghiu, și a existat o inițiativă care a început să se materializeze, și anume înființarea a încă unui laborator, și mai ales înființarea unei instituții care să pregătească restauratorii. Pentru că dincolo de materialele necesare, care până la urmă se rezolvă, este problema oamenilor, a restauratorilor. Și aici am întâmpinat marea problemă. Din ce în ce mai puțini oameni sunt atrași de această provocare, de această artă. Și atunci, practic, asigurând un cadru în care se pot pregăti, pot fi atrași, pot fi pregătiți astfel de specialiști. Din punctul acesta de vedere, așa cum ne știm noi, vreau să vă asigur că nu vor exista lucruri de patrimoniu care la un moment dat să fie răpite de trecerea timpului”.

Epitafuri, lauri, documente vechi

În cadrul expoziției de la Muzeul de Istorie sunt prezentate obiecte și documente originale și fotografii de la Serbările de la Putna, în special de la cea din 1871. Au fost executate lucrări de conservare la două epitafuri din 1871. Un epitaf a fost dăruit de Doamnele din România, organizate de Maria Rosetti. Pe epitaf apar stemele Moldovei, Munteniei, Olteniei și Transilvaniei, 1871. Al doilea epitaf a fost dăruit de Doamnele române din Bucovina, cu sprijinul Elenei Istrati din Iași, 1871. Mai puteți admira în expoziție laurii așezați de Cercul Studențesc „Arboroasa” pe mormântul lui Ștefan cel Mare la Serbarea din 1926, lauri dăruiți de Regele Carol I la Serbarea de la Putna din anul 1904 etc. Multe lucrări expuse au fost restaurate cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Suceava.

Dedicată aniversării a 150 de ani de la „Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni” și de la „Primul Congres al Studenților Români de Pretutindeni”, care au avut loc la Mănăstirea Putna, în perioada 15-16 august 1871, expoziția va putea fi vizitată în perioada 26 noiembrie 2021 - 30 ianuarie 2022. Cele două evenimente din anul 1871 au fost organizate de către studenții români de la Viena, reuniți în Asociația „România Jună”, și cu sprijinul studenților români din alte centre universitare.