„12 întrebări cu personalități deosebite” își propune să fie un proiect publicistic inedit, care încearcă să aducă laolaltă opinii, idei și oameni de excepție într-un cadru familiar și civilizat. Este inedit deoarece își propune să introducă în spațiul mediatic local (și regional) teme și argumente care, în general, lipsesc din dezbaterea publică, într-un format absolut original: interviuri (semi-structurate) cu personalități din domeniul artistic, cultural, diplomatic și politic. Este pluralist fiindcă nu urmărește o linie doctrinară sau ideologică, ci promovează standardele și valorile perene ale dialogului rațional și respectului față de celălalt.
Așadar, deschidem seria „12 întrebări cu personalități de excepție” cu un invitat special, domnul Mikhail Davydov, consilier în cadrul Ambasadei Federației Ruse în România și directorul Centrului Rus pentru Știință și Cultură din București. Deși se află de un an în România, Mikhail Davydov mărturisește că țara noastră „l-a impresionat prin frumusețea și diversitatea ei”. Acesta își dorește să ofere unui număr cât mai mare de români posibilitatea de a studia limba rusă și de a cunoaște „țara celor 11 fusuri orare”. Un dialog deschis, în premieră, despre culisele vieții unui oficial rus, oferit pentru Monitorul de Suceava.
1. Domnule director, pentru început, vă rog să ne vorbiți, în câteva cuvinte, despre dumneavoastră. Dacă ar trebui să vă descrieți în puține cuvinte, care ar fi acelea?
Bună ziua! Ați pus o întrebare destul de dificilă. Consider că, în principiu, o persoană nu poate fi descrisă în doar câteva cuvinte. De altfel, așa cum se spune în Rusia, „din exterior se vede mai bine”. Eu mă consider un susținător al ideii că oamenii cu care lucrez și cooperez sunt în măsură să dea cele mai exacte evaluări despre mine ca persoană și ca profesionist. M- am născut și am crescut la Moscova, am absolvit două facultăți – cu specializare în management și relații internaționale. Din anul 2009 lucrez în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse. În această perioadă, am reușit să lucrez în mai multe țări din Europa și America Latină; misiunea mea în România este pentru mine cea de-a patra și cea mai îndelungată misiune diplomatică din străinătate.
2. Cum arată o zi obișnuită din viața unui diplomat de carieră? Care sunt pașii pe care i-ați urmat pentru a deveni un diplomat de carieră? A fost acesta un obiectiv pe care îl aveați și în anii de adolescență?
Probabil că vă voi surprinde, însă munca unui diplomat, deși este foarte interesantă, este totodată și o muncă destul de obișnuită: diplomatul lucrează cu documente, cunoaște mereu oameni noi și participă la diferite evenimente. Un diplomat este un funcționar public care, pe de o parte, are un program de lucru standard, dar, pe de altă parte, lucrează într-un program neregulat, adeseori în week-end și chiar de sărbători. În cazul meu, nu ar fi corect să vorbesc despre mine ca un diplomat „clasic”, deoarece, în primul rând, sunt directorul Centrului Cultural Rus, o funcție care impune o responsabilitate suplimentară, asociată cu organizarea cursurilor de limba rusă, a altor programe educaționale, a concertelor, a expozițiilor, a conferințelor, a prelegerilor precum și a multor altor activități…
Nu m-am pregătit niciodată în mod special pentru serviciul diplomatic; în cazul meu a fost o simplă coincidență. Ca orice băiat din generația mea, visam să devin un atlet profesionist sau un om de afaceri de succes.
Oficialul rus consideră că România și Rusia au „un bun potențial de cooperare”.
3. Este bine cunoscut faptul că diplomația presupune colaborare și muncă în echipă. Din experiență dumneavoastră de viață, care este cheia construirii unei echipe bune? Ce fel de sfaturi/instrucțiuni le considerați cele mai eficiente/utile în mobilizarea/motivarea membrilor unei echipe?
Nu voi fi deloc original aici. Cheia succesului este o politică personală competentă, un climat favorabil în cadrul echipei și un sistem de motivare adecvat. În cazul nostru, activitățile pe care le organizăm sunt interesante, captivante, variate și creative ceea ce permite angajaților să se bucure de munca depusă.
4. În calitate de diplomat la nivel înalt, ați participat la evenimente/proiecte culturale care ar putea fi de interes general pentru cititorii noștri (de exemplu, proiecte bilaterale/comune româno-ruse)?
A trecut un an de la sosirea mea în România și, în ciuda faptului că am fost în mod sever limitați în ultima perioadă din cauza pandemiei de coronavirus, este clar că Rusia și România au un bun potențial de cooperare. Românii și rușii au aceeași atitudine față de viață și o mentalitate destul de similară. Avem multe de spus fiecare dintre noi despre cultura și arta proprie, domenii în care se pot găsi, de altfel, multe intersectări interesante. La o privire mai atentă, devine evident faptul că popoarele noastre ortodoxe au mai multe asemănări decât deosebiri. Relațiile comerciale și economice dintre țările noastre au, de asemenea, mari oportunități. Și sper că afacerile vor deveni unul dintre factorii motori cei mai puternici pentru dezvoltarea cooperării bilaterale dintre Rusia și România.
În ceea ce privește proiectele, avem planuri mari pentru 2022, în mare parte legate de domeniul cultural.
5. Vă rog să numiți primele 3 cuvinte care vă vin în minte atunci când vă gândiți la România.
Frumoasă, tainică și foarte diversă. În general, România este o țară uimitoare, eu personal m-am îndrăgostit de România.
Mikhail Davydov își dorește să aducă limba și cultura rusă mai aproape de români: „Cunoașterea limbii ruse se dovedește a fi un avantaj competitiv pe piața muncii”.
6. Traversăm cu toții o perioadă foarte dificilă și fără precedent cauzată de acest virus necruțător. Pandemia de COVID-19 a afectat activitatea membrilor corpului diplomatic/profesoral din cadrul Casei Ruse din București? Cursurile și evenimentele derulate în cadrul instituției dumneavoastră s-au mutat în mediul online?
Desigur, pandemia de coronavirus ne-a afectat activitățile, a trebuit să recurgem la online și să reducem semnificativ numărul de vizitatori. Totuși, activitățile noastre online au permis extinderea semnificativă a audienței în rândul publicului din provincie.
7. Cursurile de limba rusă derulate în cadrul Casei Ruse din București sunt frecventate de mulți tineri? Care sunt avantajele pe care învățarea limbii ruse le-ar putea aduce unui tânăr? Au aceștia posibilitatea de a aplica pentru burse de studiu în Rusia prin intermediul Casei Ruse din București?
În principiu, cei care frecventează cursurile noastre sunt persoane sub 40 de ani. Mulți dintre aceștia învață limba rusă pentru locul de muncă. Cunoașterea limbii ruse se dovedește a fi, în practică, un avantaj competitiv întrucât multe companii sunt interesate de piața economică a Rusiei și a țărilor CSI (Comunitatea Statelor Independente). Casa Rusă facilitează, de asemenea, înscrierea în programul de burse guvernamentale acordate de Federația Rusă pentru studenții străini.
Cei interesați de studii gratuite în Federația Rusă ne pot contacta la numărul de telefon 0314254486 sau se pot înregistra pe site-ul www.education-in-russia.com
8. Care sunt prioritățile dumneavoastră pentru mandatul de director al Casei Ruse din București? Ce obiective principale v-ați dori să realizați în această perioadă (numiți 2-3 obiective)?
Scopul principal este dezvoltarea cooperării și consolidarea înțelegerii reciproce între popoarele noastre. M-ar bucura posibilitatea de a extinde contactele între universități, să stabilesc interacțiuni între organizații nonguvernamentale. Aș dori să ofer posibilitatea de a studia limba rusă și de a cunoaște Rusia unui număr cât mai mare de români.
Despre omul Mikhail Davydov, dincolo de haina de diplomat…
9. Ați avut vreun mentor în perioada adolescenței/anilor de studenție? V-a influențat acesta în alegerea carierei dumneavoastră? Cât de importantă este, pentru un tânăr, alegerea unui mentor?
I-aș sfătui pe toți să urmeze porunca biblică „Să nu-ți faci chip cioplit…”. Cât despre mentori, pentru mine principalele autorități au fost și rămân bunicul și tatăl meu pe care îi admir. În plus, am avut profesori la școală, profesori universitari și chiar lideri (șefi) care, într-o măsură mai mare sau mai mică, au influențat formarea mea personală și profesională.
10. Din punctul dumneavoastră de vedere, care sunt cele mai importante cărți din literatura rusă pe care fiecare tânăr ar trebui să le citească? Care sunt scriitorii ruși care v-au impresionat în mod deosebit? (3 cărți/ 3 scriitori)
Voi numi aici „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov, „Suflete moarte”, de Nikolai Gogol și, bineînțeles, opera lui Feodor Dostoievski, a cărui aniversare de 200 de ani o sărbătorim anul acesta. Merită să faceți cunoștință cu romanele sale, „Demonii”, „Crimă și pedeapsă” și „Idiotul”. Aceasta este literatura clasică, însă astăzi, în Rusia, există mulți autori moderni și interesanți, cu scrierile cărora vă puteți familiariza, de asemenea, pe rafturile librăriilor românești.
11. Dar cele mai bune filme aparținând unor regizori ruși pe care toată lumea ar trebui să le urmărească (3 filme)?
În ceea ce privește cinematografia, am gusturi mai specifice, însă aici vă pot recomanda să acordați atenție filmelor regizorilor moderni cum ar fi Balabanov, Bîkov, Melikian. În ceea ce privește filmele mele preferate, v-aș recomanda să vizionați „Ascensiune” („Three seconds”),
„Insula” („The Island”) și „Cucul” („The Cuckoo”).
12. Spre final, aveți un îndemn, un sfat sau încurajare pentru tânăra generație care citește acest interviu?
Fiți curioși și onești, nu rămâneți pe loc, dezvoltați-vă mintal și fizic, călătoriți! Cu toate acestea, nu vă încredeți în tot ceea ce citiți sau auziți, verificați de două ori informațiile din diferite surse. Aveți încredere în voi înșivă, încercați să fiți binevoitori și atenți față de ceilalți, iubiți-vă patria! Și, bineînțeles, veniți să ne vizitați în Rusia, credeți-ne, la noi chiar este foarte cool!
Interviu realizat de Octavian-Eusebiu HALICI