Râsul vindecă și nu are efecte secundare

Iubirea și râsul sunt elementele de care avem nevoie pentru a ne construi viața și a o menține armonioasă. Iubirea e asemenea cărămizilor din care ne clădim viața, dar ce le ține laolaltă? Avem nevoie de mortar; și mortarul vieții e umorul. Ne referim la un umor precum cel al copiilor, unul care să nu ofenseze și să nu facă rău nimănui.

Râsul este cea mai pură formă de vindecare, activitatea terapeutică cea mai bună pe care ne-a furnizat-o Mama Natură. În plus, nu costă niciun ban. Râsul adevărat este un fel de izbucnire, de expresie a unei respirații ce implică acțiunea corzilor vocale și care pornește din abdomen. Râsul vine din nevoia irezistibilă de a exprima surprinderea, voioșia, bucuria și plăcerea. El stimulează eliberarea endorfinelor, un grup de substanțe chimice specifice creierului, care inundă corpul cu o senzație de bine ce ajunge la fiecare celulă, transmițând un mesaj de felul „viața merită trăită, așa că fă orice pentru a supraviețui”.

Vă recomandăm să râdeți des și să vă păstrați pe tot parcursul zilei un simț al umorului așa cum îl au copiii. Când vorbim despre un umor ca al copiilor, ne referim la faptul că e bine să vedem lumea prin ochii unui copil. Una dintre cele mai bune metode de a fi fericit atunci când totul se prăbușește în jurul tău e, pur și simplu, să râzi.

În lucrarea „Anatomy of an Illness as Perceived by the Patient”, Norman Cousins a scris despre vindecarea sa prin râs indus. Când medicul i-a spus că șansele lui de a se recupera sunt de 1 la 500, Cousins s-a cazat într-un hotel, a privit zeci de episoade ale emisiunii Camera Ascunsă și a râs zi după zi, fără oprire. Să alegem umorul ca tratament în loc să trăim cu frică și să ne așteptăm sfârșitul e un semn de optimism; e gestul unui supraviețuitor.

Negativismul – lipsa speranței și incapacitatea de a vedea posibilitățile constructive  – este opusul optimismului – semn al fericirii. Negativismul are la bază frica: „Vai, nu! Se va întâmpla așa... Chiar se va întâmpla asta!” Cum poți fi fericit când ești înfricoșat, când primul scenariu care-ți vine în minte este cel mai neplăcut dintre toate?

Frica este bună atunci când un dulău mârâie la noi, arătându-și colții ascuțiți. Inima bate tot mai repede și, sub acțiunea adrenalinei, căpătăm puterea de a ne cățăra într-un copac, deși cu doar câteva secunde în urmă nu am fi putut face așa ceva. Dar dacă trăim permanent cu frica-n sân, e ca și cum n-ai ieși niciodată din pădurea în care la fiecare pas întâlnim un șarpe veninos sau un lup flămând. Trupul ne va fi inundat de hormonii stresului, care ne vor doborî. Organismul nu se poate redresa când toată energia lui e pusă în serviciul unei atitudini de tipul „luptă sau fugi”, care este o reacție automată de apărare. Când frica devine cronică sistemul imunitar slăbește și hormonii stresului pun stăpânire pe organism, determinând creșterea cantității de zaharuri din sânge și inflamarea sistemului circulator.

Uneori, în desenele lor făcute la psiholog, pacienții dezvăluie temeri ascunse referitoare la situații de familie, la boală sau la tratament. Dacă reușim să-l determinăm pe pacient să-și dezvăluie temerile prin intermediul desenelor și dacă putem să abordăm situația cu umor, pentru a-l face pe acel om să râdă, acest haz de necaz va influența în bine atât răspunsul organismului la terapie, cât și recuperarea în sine.

Dacă avem gânduri de iubire și râdem zilnic, vom trăi scenariul opus îngrijorărilor noastre. Atunci când râdem, e aproape imposibil să trăim cu frică. Râzând zilnic, ni se schimbă perspectiva. De ce? Pentru că ajungem să conștientizăm că putem controla două lucruri: gândurile și comportamentul. Fericirea nu e un loc unde ajungem sau un premiu ce ni se acordă; este ceva ce se exersează. Și, tot exersând, devenim fericiți ca rezultat al atitudinii, al gândurilor și comportamentului nostru.

Oamenii de știință au studiat efectele râsului asupra organismului și au identificat o serie de avantaje. Râsul intensifică activitatea sistemului imunitar, sporind producția de celule care distrug virușii. Măsurarea componentelor sistemului imunitar a arătat că efectele râsului durează până a doua zi în organism. Râsul combate infecțiile, luptă împotriva iritațiilor tractului respirator superior, relaxează mușchii, regularizează bătăile inimii și sporește capacitatea organismului de a utiliza oxigenul în mod optim. Râsul este, deci, o activitate ideală pentru cei a căror capacitate de a face exerciții fizice este mult diminuată. Râsul îmbunătățește starea de spirit și reduce percepția durerii sau diminuează conștientizarea acesteia. Râsul nu are efecte secundare.

Psiholog Mihai Moisoiu

Tel. 0753937223

www.mihaimoisoiu.ro

E-mail: mmmoisoiu@gmail.com