Comisarul-șef Radu Obreja a dat în judecată DNA și cere despăgubiri morale de 500.000 de euro

Comisarul-șef Radu Ionuț Obreja a dat în judecată structura teritorială a Direcției Națională Anticorupție și solicită despăgubiri morale de nu mai puțin de 500.000 de euro. Acțiunea a fost înregistrată la Secția Civilă a Tribunalului Suceava și are drept obiect ”acțiunea în răspundere delictuală”. Fostul șef al Serviciului Permise și Înmatriculări Suceava consideră că datele care au apărut în presă în ceea ce-l privește au fost furnizate de procurorii DNA prin încălcarea legislației. Mai exact, informațiile, în special cele legate de interceptări, ar fi apărut trunchiat și ar fi avut ca scop distorsionarea adevărului. Contactat telefonic, avocatul Bogdan Voronca, cel care îl reprezintă pe comisarul-șef Radu Obreja, a explicat mai pe larg motivele acțiunii de la Tribunalul Suceava.

”Aceasta acțiune prin care a fost învestit Tribunalul Suceava reprezintă o premieră, cred, la nivelul instanțelor sucevene. S-a ajuns prea departe, dincolo de ce înseamnă ancheta penală, urmărire penală  faza nepublică a procesului penal, prin publicarea în mass-media locală și națională a unor pasaje trunchiate din dosarul instrumentat de DNA, Serviciul Teritorial Suceava prin care s-a creat o presiune  suplimentară asupra judecătorilor învestiți cu soluționarea cererilor formulate de inculpat. Pe de alta parte, s-a urmărit defăimarea domnului Obreja Radu, a familiei Obreja în general, probele prezentate trunchiat nefăcând decât să creeze un prejudiciu moral incomensurabil, prin ruperea relațiilor de familie și nu numai. Vom vedea ce vor decide instanțele de judecată, dacă modul și modalitatea de informare a fost una corectă, cu mențiunea că suma de 500.000 de euro solicitată cu titlu de daune morale nu va acoperi niciodată prejudiciul de imagine produs clientului meu”, a arătat avocatul Bogdan Voronca.

Care sunt cele trei dosare în care comisarul-șef Radu Obreja a fost trimis în judecată

Până în prezent, fostul șef de la Permise și Înmatriculări este trimis în judecată în trei dosare penale, iar un altul este încă în lucru la DNA Suceava. Ultimul dosar a fost înaintat instanței de judecată în cursul săptămânii trecute. În acest caz, comisarul-șef Radu Obreja este pus sub acuzare alături de alte 33 de persoane pentru fraudarea examenului teoretic pentru obținerea permisului de conducere. Ofițerul va fi judecat pentru comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, luare de mită în formă continuată, respectiv trafic de influență în formă continuată. Concret, fostul șef de la Permise și Înmatriculări este acuzat că fie le-a șoptit răspunsurile corecte unora din candidații care au intrat la examen în cursul anului 2020, fie le-a permis acestora să aibă tehnică audio video prin care comunicau cu persoane din exterior și astfel primeau informațiile de care aveau nevoie. De aceste servicii, plătite cu sume consistente de bani ar fi beneficiat nu mai puțin de 235 de persoane.

Un alt dosar a fost instrumentat de structura militară a DNA. Asta pentru că unul din acuzați era ofițer al unui serviciu secret din Ministerul Afacerilor Interne. Este vorba de colonelul Florin Constantin Timu, fost șef al Serviciului de Protecție Internă Suceava. În această cauză, comisarul-șef Radu Ionuț Obreja va fi judecat pentru o singură infracțiune: dare de mită în formă continuată. Procurorii DNA au explicat că banii erau oferiți pentru a primi o serie de informații menite să îl ajute pe Obreja și pe alte persoane să nu fie descoperite activitățile ilegale pe care le practicau.

În fine, cel de-al treilea dosar penal care a ajuns deja pe rolul instanțelor de judecată este cel în care comisarul-șef Radu Ionuț Obreja ar fi beneficiat de ajutor din partea unui ofițer din cadrul Serviciului Județean Suceava al Direcției Generale Anticorupție. Este vorba de ofițerul Mihai Martin, care i-ar fi furnizat, de asemenea, informații pentru a-l ajuta să nu cadă în plasa anchetatorilor. În acest caz, fostul șef al Serviciului Permise și Înmatriculări Suceava este trimis în judecată pentru folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, respectiv dare de mită.