Cum ne eliberăm de traumele și fricile din trecut

Vindecarea implică restabilirea conexiunilor prin corelarea senzațiilor fizice și a percepțiilor asupra lumii cu stările profunde de frică și, în final, cu impulsurile primite de la subconștientul nostru. Cu alte cuvinte, trebuie să conștientizăm sistemele de protecție pe care le folosim pentru a evita experiențele dureroase sau frica. Având în vedere că rolul acestora este să reprime durerea, trebuie să vedem dincolo de ele pentru a ne putea exprima sentimentele ascunse. Este nevoie să începem să deschidem poarta secretă spre inimile noastre. Când apare frica, ea însoțește atât bucuria, cât și suferința. Este aceeași situație cu aversiunea care însoțește sentimentele negative. Nu frica este problema, ci felul în care o identificăm. Cu cât ne investigăm frica mai mult, cu atât ne va stăpâni mai puțin.

Faptul că știm de existența amintirilor ascunse ne dă posibilitatea să ne vedem ca omul care suntem în prezent, nu cel care am fost în trecut. Putem călători mental înapoi în timp să vedem copilul rănit din noi și să ne permitem retrăirea experienței care ne-a afectat atât de puternic, ca apoi să începem să o înțelegem. Iubirea de sine ne va permite să trecem prin stările de frică determinate de experiența trecută privind din perspectiva prezentă, astfel vom putea simți acea experiență fără frică. Trebuie să înțelegem ce a simțit în sinea lui copilul atunci când nu cunoștea iubirea.

A fi iertători cu noi înșine înseamnă a ne deschide inimile și a face loc pentru a îmbrățișa durerea personală. Vom putea vedea mult mai bine prin această deschidere, pe măsură ce inimile noastre ne vor permite să îmbrățișăm fiecare situație așa cum este. Vom deveni ca un părinte care, văzând defectele copilului său, le îmbrățișează și le acceptă fără pedeapsă sau critică.

Dacă reușim să ne conștientizăm durerea fără regrete, vom avea deschiderea de a face legătura între adevărul trecutului nostru cu sentimentele noastre prezente, fără a avea nevoie de înscenări sau dramatizări pentru a evita critica și fără să ne preocupe că oamenii nu ne vor plăcea. Este mult mai ușor să facem legătura între experiențele dureroase din trecut și comportamentul pe care îl avem, dacă suntem prezenți și conștienți de faptul că trăim în prezent, acum. Apoi, vom putea începe să acceptăm modul în care reacționăm, pentru a ne contrazice intențiile.

Majoritatea limitărilor noastre sunt rezultatul legăturilor memoriei noastre cu evenimente ce s-au petrecut în primii ani de viață. În această etapă de viață nu eram conștienți că învățam, pentru că nu eram capabili să transformăm învățătura în amintiri timpurii. Primele noastre reacții la pericol erau cele ale unui copil în fața situațiilor dificile. Nu înțelegeam pericolul cum o face un adult și, din această cauză, când reacționăm ca adult cu o protecție specifică unui copil, trebuie să avem răbdare și iertare cu noi, deoarece am învățat să reacționăm așa când eram mici.

Acum învățăm ceva nou și nu trebuie să ne pedepsim pentru repetarea unui tipar vechi. Putem înțelege acest lucru mai bine dacă ne gândim la copilul care învață să meargă. El va cădea de multe ori înainte de a putea sta vertical și a face primii pași, dar nu se pedepsește atunci când cade. Așadar, să fim dispuși să fim precum un copil când încercăm să vindecăm strategiile de protecție care ne ajută — la urma urmei, am învățat aceste strategii când eram copii.

Este nevoie de multă putere și dedicare și nu este ușor să ne privim cu umilință. În mod paradoxal, o astfel de alegere, de a nu fugi de noi înșine, este puterea supremă pe care o avem asupra vieții noastre. O astfel de putere nu se obține niciodată cu forța — doar prin umilință. Nu ne privim fricile și durerea, ne privim doar pe noi înșine cu o compasiune profundă. Astfel, vom fi capabili să ne îmbrățișăm umanitatea și să fim conștienți de adevăratul nostru eu, cu condiția să nu ne împotrivim suferinței care apare dacă ne ascundem de ea. Dacă nu facem acest lucru, vom da putere realității suferinței, până în momentul în care vom putea îmbrățișa suferința cu compasiune. Atunci vom fi liberi.

Psiholog Mihai Moisoiu

Tel. 0753937223

www.mihaimoisoiu.ro

E-mail: mmmoisoiu@gmail.com