Președintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a convocat, ieri, la Gura Humorului, o ședință cu reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru a discuta cu privire la proiectul drumului rapid Suceava - Vatra Dornei - Bistrița - Dej. La întâlnire au fost prezenți reprezentanți ai firmei care se ocupă de proiectarea centurii Gura Humorului, precum și ai firmei care realizează traseul drumului rapid, mai puțin șoseaua de centură de la Humor. De asemenea, au fost prezenți primarii localităților pe teritoriul cărora se va construi șoseaua de centură, respectiv Gura Humorului, Frasin și Păltinoasa. La întâlnire au mai participat și Delgaz Grid, Transgaz, Apele Române, cei de la Cadastru, Agenția pentru Protecția Mediului, Garda Forestieră, Direcția Arii Naturale Protejate și ACET.
„În cadrul întâlnirii au fost prezentate proiectele și s-a realizat și faza de teren cu parcurgerea la pas a traseului. Proiectantul are la dispoziție șapte luni pentru a finaliza proiectul centurii Gura Humorului la regim de autostradă cu două benzi pe sens”, a arătat Gheorghe Flutur. El a arătat că cei prezenți la întâlnire au parcurs la pas traseul viitoarei șosele de centură a orașului Gura Humorului, iar reprezentanții fiecărei instituții au preluat posibilele probleme care ar putea să apară la avizarea traseului.
„Îmi doresc să se accelereze întreaga procedură pentru realizarea rutei ocolitoare, având în vedere importanța deosebită a traseului, unde se înregistrează cele mai mari dificultăți de fluidizare a traficului”, a mai declarat șeful administrației județene. Gheorghe Flutur a mai declarat că tot miercuri a discutat și despre tronsoanele Autostrăzii Nordului de la Vatra Dornei până la Suceava. El a arătat că pe tronsonul Vatra Dornei – Gura Humorului drumul rapid va fi realizat în regim de viteză de 100-110 km/h, iar de la Gura Humorului la Suceava cu un regim de viteză de 140 km/h.
Flutur a remarcat faptul că cel mai dificil tronson este cel dintre Vatra Dornei și Gura Humorului, unde, pe o porțiune de 55 de kilometri, nu mai puțin de 90% din traseu va presupune construcția de viaducte și tuneluri.